Viaţa românilor din comunităţile locale, şi nu numai, este prioritară oricăror interese, păreri eco-fanatice sau politici europene care nu au un suport ştiinţific, iar problema invadării habitatelor urşilor este una falsă, atrage atenţia Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.
„În contextul numărului tot mai mare de victime, luarea unor măsuri care să readucă liniştea şi echilibrul în pădurile României şi, în acelaşi timp, să redea ursului statutul său legendar de ‘rege al pădurilor’ şi nu de gunoier şi criminal ţine de normalitate (…) Răul a fost făcut, situaţia trebuie îndreptată, însă din această situaţie trebuie să învăţăm cât mai mult, în special cu privire la modul în care anumite soluţii miraculoase ne sunt prezentate şi ni se solicită susţinerea. O astfel de soluţie miraculoasă a transformat ursul, din animal falnic, rege al pădurilor, în gunoier şi criminal. Faptul că ursul nu mai este vânat, nu se mai teme de om, nu mai percepe omul ca pe un pericol, ci ca pe o sursă de asigurare a hranei, caută omul pentru că a învăţat repede că unde este om este şi mâncare a dus automat la un conflict om-urs, dar nu pentru că omul caută ursul, ci viceversa (…) Viaţa angajaţilor noştri, a românilor din comunităţile locale, şi nu numai, este prioritară oricăror interese, păreri eco-fanatice sau politici europene care nu au un suport ştiinţific”, susţine preşedintele ASFOR, Ciprian Muscă, în comunicatul citat.
În viziunea specialistului, problema invadării habitatelor este una falsă, în condiţiile în care din România au emigrat circa 5 milioane de români. În situaţia în care „numărul animalelor domestice pe munţi a scăzut, satele sunt pustii, cum se poate spune că habitatul a scăzut, când este clar că a crescut?”.
„Din România au emigrat circa 5 milioane de români! Câte milioane trebuie să mai emigreze, ca ursul să nu se simtă ameninţat? Sunt inepţii (…) Exact ca şi în cazul exploatării lemnului, avem nevoie de lemn, dar interzicem exploatarea şi creştem suprafaţa pe care nu mai facem administrarea pădurii. Rezultatul va fi acelaşi: păduri slăbite, care vor fi distruse de atacuri de insecte sau incendii, şi lemn importat, poate tocmai de la cei care finanţează susţinerea unor astfel de idei. Oricare dintre noi putem fi următoarea victimă. Un animal sălbatic nu alege, omoară instinctual! Poate acesta este şi motivul pentru care aceste animale au rămas sălbatice, pentru că nu au puterea de a-şi controla instinctul de a ucide”, a avertizat Muscă.
În context, ASFOR apreciază decizia convocării unei şedinţe extraordinare a Parlamentului, în data de 15 iulie, pentru a dezbate şi reglementa o situaţie de normalitate devenită în timp – problemă.
„(…) în loc să acţionăm cu profesionalism ascultând specialiştii, am acţionat emoţional, sub presiunea unor persoane poate mai puţin informate sau bine-intenţionate, care au speculat o slăbiciune a noastră, a tuturor, şi anume dragostea faţă de natură şi faţă de animale. Acestea au determinat adoptarea unor măsuri care, în foarte scurt timp, s-au dovedit a fi toxice, atât pentru om, cât şi pentru populaţia de urs din România”, a afirmat specialistul.
Potrivit sursei citate, ASFOR a transmis Guvernului şi Parlamentului, vineri, 12 iulie 2024, un set de propuneri echilibrate menite să ajute la rezolvarea acestei probleme.
O primă propunere se referă la adoptarea proiectului legislativ prin care să se permită recoltarea (vânarea) ursului pentru a se reveni la normalitate, dar şi pentru a restabili relaţia firească om-urs. „Trebuie să ne temem unii de alţii, aşa a funcţionat până acum, este clar că aşa funcţionează; domesticirea, semi-sălbăticia nu există, comportamentul ursului este unul de animal sălbatic”, notează asociaţia de profil.
De asemenea, este nevoie de o campanie de informare a turiştilor care doresc realizarea unor drumeţii în zone unde există habitate ale urşilor, pe următoarele direcţii: fără mâncare la purtător (sau bine depozitată), substanţe repelente, mijloace care pot face zgomot (fluier).
În acelaşi timp, persoanele care hrănesc sau depozitează resturi alimentare în afara zonelor special destinate trebuie amendate pentru a le responsabiliza, la fel şi pentru persoanele care intenţionat interacţionează cu urşii pentru a face poze, filmări, postări pe diferite reţele de socializare.
Totodată, va fi nevoie de un cadru legal pentru ca Jandarmeria, Salvamontul, Poliţia, Gărzile Forestiere să poată aplica amenzi celor care nu pot să respecte aceste reguli minime, care sunt menite să le salveze viaţa şi să-i facă pe urşi să înţeleagă că omul nu este sursa lor de hrană, ci un pericol.
O altă propunere vizează instalarea de camere de supraveghere pe traseele turistice sau în apropierea lor, la care să aibă acces Jandarmeria, Salvamont, Poliţia, Garda Forestieră, pentru a semnala prezenţa carnivorelor mari şi a emite alerte Ro-alert, dar şi trimiterea unor echipe specializate pentru a îndepărta animalele sălbatice din acele zone.
„Trebuie să avem puterea să luptăm pentru o informare corectă, care să genereze măsuri corecte şi coerente pentru a evita specularea slăbiciunilor noastre şi inducerea unor măsuri contrare normalităţii. Nu trebuie să uităm de unde am plecat, de realitatea poate crudă, că omul şi-a câştigat locul vânând ‘fiarele pădurii’ şi, lăsând la o parte toată emoţia ‘pluşului’, să acţionăm corect pentru a proteja şi a nu pune în pericol vieţile semenilor noştri”, este de părere preşedintele ASFOR.
Asociaţia Forestierilor din România – ASFOR este organizaţia patronală şi profesională, reprezentativă la nivel naţional, a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului.
