Platformele electronice privind achizițiile publice SEAP și JOUE sunt sincronziate iar multitudinea de oferte pentru fiecare contract de drumuri din partea unor antreprenori străini arată clar că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire, susține Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Instituția a respins, astfel, ideea vehiculată recent că infrastructura rutieră din România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza unor erori, ‘voite sau nu’, ca urmare a ‘nepublicării anumitor erate, respectiv cele privind suspendarea unor licitații, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE’.
‘În ultimele două zile o serie de persoane încearcă să acrediteze ideea că infrastructura rutieră pierde bani din PNRR și din cauza unor erori, voite sau nu, în licitarea contractelor de către CNAIR, ca urmare a ‘nepublicării anumitor erate, respectiv cele privind suspendarea unor licitații, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE’. Aceste alegații sunt total neadevărate! Acest lucru poate fi probat cu documente (…)’, a menționat compania de drumuri, într-o postare publicată, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit sursei citate, în urma identificării unor necorelări între platforma SEAP/SICAP și platforma JOUE/TED privind posibilitatea tehnică de modificare a statusurilor procedurilor de achiziție publică la nivelul JOUE, în 18 septembrie 2023 a fost prezentată situația de fapt Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și s-a solicitat consiliere pentru identificarea unei modalități efective de corelare a informațiilor dintre cele două platforme.
Ulterior, în 21 septembrie 2023, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis CNAIR o adresă prin care specifică faptul că, la nivelul anunțului din JOUE/TED, nu se publică stările intermediare, adică suspendările, deoarece formularul standard european nu conține câmpuri sau secțiuni dedicate acestor informații. ‘Starea de suspendare poate fi vizualizată pe partea publică a SEAP/SICAP pentru procedura respectivă; toate anunțurile publicate în JOUE/TED conțin un link care redirecționează automat ofertanții spre partea publică a SEAP/SICAP unde sunt prezentate inclusiv informațiile privind eventuala suspendare a procedurilor’, notează CNAIR.
Compania precizează, în context, că, prin notificarea ADR din data de 28 septembrie 2023, operatorul SEAP/SICAP a confirmat faptul că nu există nicio situație în care un eventual ofertant român sau străin (din UE sau din afara spațiului UE) ‘ar fi putut fi vătămat în vreun fel în intenția de a depune oferte’.
‘Notificarea spune clar că, în conformitate cu prevederile legale, pentru a participa la o procedură, ofertanții trebuie să parcurgă procesul de înregistrare în SEAP/SICAP, înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor. Chiar JOUE precizează pe platforma sa, modalitatea în care doritorii pot participa la o procedură de licitație. Practic, multitudinea de oferte pentru fiecare contract din partea unor antreprenori străini arată clar posibilitatea că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire. Ulterior, ca urmare a solicitării CNAIR din 18 septembrie 2023, ADR a adus la cunoștința tuturor autorităților contractante din România informațiile mai sus prezentate prin publicarea unei notificări pe platforma electronică SEAP/SICAP, în data de 28 septembrie 2023’, se arată în postarea CNAIR.
Reprezentanții Companiei susțin că, în urma eforturilor României de corectare și de corelare a bazelor de date pentru preluarea din SEAP/SICAP a unor categorii de informații, în data de 4 decembrie 2023 s-a realizat corelarea cu platforma JOUE/TED, așadar sincronizarea platformelor electronice privind achizițiile publice.
Cu o zi în urmă, Ministerul Transporturilor a precizat că România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor după ce, în urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat.
Potrivit MTI, pe infrastructura rutieră, proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani, și Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Pe infrastructură feroviară rămân finanțate din PNRR toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor și un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită astfel că România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.
Printre acestea se numără: Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației; Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație; Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8); Secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.
Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021-2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană, precizează MTI.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a precizat, în comunicatul citat, că modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor ci de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.
