Ritmul în care România construiește autostrăzi și drumuri expres este fără precedent. Până la sfârșitul acestui an avem toate șansele să depășim borna de 1.250 km de autostradă deschiși circulației, în timp ce anul viitor planurile sunt să fie inaugurați încă 350 de kilometri de drumuri de mare viteză. În cadrul Conferinței „România, în sfârșit la drum: Infrastructura rutieră, investiții record, provocări uriașe”, organizată de Income Magazine și Antena 3 CNN, oficiali din Guvern și din instituții publice, alături de reprezentanți ai unor mari companii din domeniul construcțiilor, au prezentat stadiul lucrărilor de infrastructură rutieră și au dezbătut principalel provocări pe care le are sectorul.
Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene:
Sursele de finanțare sunt acum mai mari decât a avut România vreodată. Cumulat, undeva depășim 20 miliarde de euro, cu diferite termene. Niciunul dintre termene nu mai trebuie așteptat să se închidă, ca să nu mai pierdem bani. Banii sunt mai ieftini cu cât sunt folosiți mai repede. Dacă discutăm de surse de finanțare care vor veni… la CE infrastructura rutieră va primi noi finanțări din politica de coeziune, urmărindu-se ranforsarea infrastructurii grele. Pentru România înseamnă un bonus, discutăm de poduri, drumuri. Dincolo de ce avem alocat, din estimările mele putem să avem încă 20 miliarde după 2027.
Fac un apel, parteneriatul dintre stat, cel care finanțează, constructor, autorități, trebuie să fie de tip ceas elvețian. Acolo unde nu funcționează lucrurile, cei responsabili trebuie strânși la masă. Tot fluxul trebuie să meargă dacă vrem să folosim optim banii. Când ne judecați pe deficit, să știți că A7 se duce pe deficit. Dacă facem acest efort, merită să facem această datorie. Dacă vom pierde timp și nu vom avea un parteneriat real, rămânem și cu deficit și cu lucrări nerealizate. Toți trebuie să fim alerți, nu trebuie să fim liniștiți. O țară cu infrastructură ridicată are o competitivitate ridicată.
Cristian Pistol, director general CNAIR
Eu sunt convins că cifra (N.R. 140 de kilometrim finalizați până la sfârșitul anului) poate să rămână, cu condiția ca episodul timpuriu de iarnă să se oprească rapid. Eu sunt convins, din ce am văzut pe site-urile specializate de vreme, că acest episod va fi unul scurt.
Ar trebui să finalizăm tot ce înseamnă autostrada Buzău-Focșani, 82 km legați. Dacă mergem spre Craiova vorbim despre finalizarea tronsonului 1 Craiova Pitești și a tronsonului 4. Există posibilitatea să se realizeze anul acesta și bretelele de descărcare în A1. Ne-am propus să finalizăm cei 2 kilometri aferenți A0 să legăm DN1 de A3 și DN2, punând în valoare și cei 9km executați dar rămași fără descărcare de pe lotul 2. Totodată, după discuții cu antreprenorul italian, sunt optimist că putem da în folosință 17 kilometri din autostrada Sibiu-Pitești, autostradă pentru care am fost nevoiți să oprim circulația pe durata zilei pentru o lună de zile. Mai sunt cele 2 loturi de la Ploiești la Buzău, care sunt foarte avansate, însă piața materialelor de construcții are anumite probleme, sper însă să se fi găsit soluții să menținem termenul de deschidere și aici. Anul 2025 vine practic cu realizarea integrală a autostrăzii A7 Moldova până la Pașcani, finanțată integral din PNRR. Sunt convins că va fi finalizată anul viitor, și așa vor fi puși în valoare toți cei 320 kilometri. Vor fi demarate capetele A8 și va fi finalizat drumul expres Craiova-Pitești.
În ce privește Comarnic-Brașov, a existat un studiu vechi, traseul nu a mai putut fi respectat, nu mai era oportună investiția pe acel traseu. Avem un studiu de fezabilitate în execuție, acesta va fi transferat către compania înființată de MT.
Daniel Harpa, președinte Consiliul Județean Neamț
Avem, cred, că peste 110 proiecte în derulare pe ceea ce înseamnă infrastructură rutieră. Și aici vorbim de drumurile județene și podurile care sunt în administrarea Consiliul Județean. Dar ce este mult, mult mai important este faptul că, în sfârșit, Moldova va avea două autostrăzi, A7 și A8. Deja pe A7, în special pe zona Neamț, mă deplasez cu colegii mei chiar zilnic să vedem cum merg lucrările. Cu siguranță, în primul și în primul rând, investitorii vor veni spre Neamț, spre Moldova. Odată cu deschiderea celor două autostrăzi, investițiile în Neamț vor crește într-o perioadă destul de scurtă. Vă dau un exemplu pe tronsoanele de autostradă, unde avem A7 deja în lucru, am înțeles că se vor deschide încă 100 și ceva de kilometri până la sfârșitul anului. Primarii mei din acea zonă deja au solicitări pentru a concesiona sau chiar a vinde terenul pentru investitorii care vor să vină în zona Moldovei. Ceea ce voi face și eu în calitate de președinte al Consiliul Județean, voi încuraja administrațiile locale să intre în legătură cu investitorii care într-adevăr vor să vină să dezvolte o afacere pe raza județului nostru.
Adina Vălean, eurodeputat, fost comisar european pentru transporturi
Am spus de la bun început că avem foarte mulți bani la dispoziție, nemaiîntâlnit câte fonduri are la dispoziție România – sau a avut la dispoziție în ultimii ani -, și trebuie, orice ar fi, să-i cheltuim, pentru că dacă reușim să ne ducem la sfârșit toate proiectele pe care ni le-am asumat deja, este un pas uriaș înainte. Văd și eu ca cetățean faptul că țara un șantier în materie de infrastructură și îmi face deosebită plăcere. Mai sunt încă axe de finanțare pe care noi le-am accesat mai puțin, ca să vă dau un exemplu, cele care sunt pentru stațiile de încărcare pentru mașini electrice pe rețelele principale – este și o obligație și sunt și linii de finanțare deschise permanent. (…) Eu mă aștept să existe în continuare finanțare pentru infrastructura mare. S-ar putea ca partea de finanțare pentru autostrăzi să fie diminuată. Știu că a fost foarte greu chiar și acum să se introducă această oportunitate, să vedem în continuare. Dar noi avem mari nevoi și pentru infrastructura feroviară și cred că vom putea accesa în continuare fonduri europene și depinde numai de noi să facem proiecte bune, să colaborăm cu Comisia înainte de a depune proiectul pentru a ne asigura de succesul lui și a trage pe mai mulți bani și în exercițiu financiar următor.
Adriana Petcu, președinta Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon
Un fapt este cert – procesul accelerat din ultima perioadă a dezvoltării și modernizării infrastructurii rutiere în România a dus la creșterea considerabilă a solicitării și necesarului de materiale de construcții, În cazul nostru, reglementarea exploatării rocilor utile. S-au emis pentru nisipuri și pietrișuri, până la această dată 30 septembrie, 324 de acte de reglementare față de totalul de 457 tot anul 2023. Și avem, desigur, în curs multe alte s olicitări în în rezolvare. Pentru roci utile, exploatări în carieră s-au emis 620 de acte de reglementare, față de 404 șase pentru tot anul 2023. În acest context, desigur, de accelerare a procesului de realizare a infrastructurii rutiere în România și noua autoritate a intensificat măsurile pentru asigurarea unui proces de reglementare cât mai facil. Printre principalele măsuri luate, această instituție s-a reorganizat prin transformarea în Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și Stocarea Geologică a Dioxidului de Carbon, ceea ce a presupus creșterea numărului de personal, atragerea de personal bine calificat printr-o compensare salarială adecvată. Suntem în curs de demararea procesului unui proces de digitalizare a tot ce înseamnă reglementare și bază de date în această instituție. (…) De asemenea, împreună cu reprezentanții guvernului, am identificat soluții pentru simplificarea procesului de reglementare a materialului necesar fundației infrastructurii rutiere din gropile de împrumut, prevederi care au intrat în vigoare în baza unei ordonanțe de urgență.
