Trei decenii și jumătate de construcții, peste 1.300 de proiecte finalizate, 2,26 miliarde de lei cifra de afaceri în 2024 – acestea sunt doar câteva dintre reperele care definesc parcursul companiei Construcții Erbașu S.A., una dintre cele mai solidе firme din domeniul construcțiilor din România. În spatele acestei povești de succes stă o familie dedicată dezvoltării afacerii: Cristian Erbașu, CEO-ul companiei care a preluat conducerea în urmă cu două decenii, lucrează împreună cu fratele său, Alexandru Erbașu, și cu unchiul, Ion Erbașu – fiecare fiind parte activă în conducerea companiei și acționari cu câte 20% din business. Împreună au reușit nu doar să ducă mai departe moștenirea lăsată de fondatorul companiei, ci și să o transforme într-un grup multidisciplinar, cu activități în construcții, imobiliare, turism, industrie alimentară și tehnologie. În interviul acordat Income Magazine, Cristian Erbașu vorbește despre moștenirea de familie, despre momentele definitorii din cei 35 de ani de activitate și despre viziunea de viitor într-o piață în continuă transformare și cu cerințe tot mai mari de sustenabilitate.
Compania Construcții Erbașu aniversează 35 de ani de activitate. Cum ați descrie parcursul și care au fost momentele-cheie?
Cristian Erbașu: A fost o evoluție constantă, progresivă. Nu am avut parte de momente spectaculoase, de așa-zise „lovituri de piață”, dar am avut decizii importante care au influențat profund traiectoria companiei. Un moment important a fost decizia tatălui meu de a extinde activitatea companiei dincolo de București. La acel moment, era ceva neobișnuit pentru firmele private din construcții, dar s-a dovedit a fi esențial pentru dezvoltarea ulterioară. Lucrând în afara Capitalei, am reușit să ne diversificăm portofoliul, să reducem riscurile de piață și să creștem capacitatea managerială.
Un alt moment definitoriu a fost la sfârșitul anilor ’90, când compania noastră a abordat primul proiect de amploare – un complex mixt de locuințe și birouri, de peste 50.000 de metri pătrați. La acea vreme, un astfel de proiect era rarisim în România. A fost un pas îndrăzneț, care ne-a testat capacitățile și ne-a forțat să ne dezvoltăm accelerat.
Ulterior, colaborările cu firme internaționale, parteneriatele în cadrul proiectelor cu finanțare externă – fie din fonduri de preaderare, fie europene – au adus un plus enorm în ce privește profesionalizarea echipei. Am învățat să gestionăm proiecte mari, să lucrăm după standarde stricte și să avem un management financiar și tehnic de nivel european. Aceste experiențe au pregătit compania pentru perioada post-aderare, când România a avut acces la fonduri europene majore.
Care a fost cel mai dificil moment din istoria companiei?
Cristian Erbașu: Cel mai greu moment a fost, fără îndoială, trecerea de la o generație la alta, în 2004, odată cu dispariția neașteptată a tatălui meu. Era un om extrem de activ și respectat în domeniul construcțiilor, iar compania era strâns legată de personalitatea lui. În doar câteva luni, activitatea firmei a scăzut la 35% din nivelul anterior. A fost o perioadă de criză profundă. Totuși, am reușit să continuăm datorită a două elemente esențiale: organizarea internă solidă și echipa loială. Deja existau departamente bine structurate, oameni dedicați care nu au plecat, deși aveau oportunități mai bune. A contat enorm! Apoi, contextul economic favorabil între 2005 și 2009 ne-a permis să revenim rapid și să depășim nivelul din 2004.
Compania a fost afectată de criza economică din 2009?
Cristian Erbașu: Criza din 2009 ne-a prins pregătiți. În primul rând, aveam proiecte mari cu finanțare europeană, contractate înainte de prăbușirea pieței. Deși nu aduceau profituri uriașe în vremuri normale, în contextul crizei au fost colacul de salvare. În al doilea rând, politica noastră prudentă privind îndatorarea a fost o decizie corectă. Nu am avut datorii mari, nu ne-am bazat pe promisiuni și proiecte iluzorii. În acea perioadă, multe firme din construcții au dat faliment tocmai pentru că își extinseseră activitatea cu bani împrumutați, mizând pe o continuare a boomului imobiliar. Când acesta s-a prăbușit, au fost lovite direct. Noi am reușit nu doar să rezistăm, ci și să consolidăm poziția pe piață.
Cum vedeți provocările actuale din economie și societate?
Cristian Erbașu: Contextul actual este diferit față de ce am trăit în 2009, dar poate fi la fel de riscant. Avem o societate polarizată, două „Românii” care nu mai comunică una cu cealaltă. Frustrarea socială este mare, iar dacă măsurile economice vor fi dezechilibrate, riscăm tensiuni accentuate. Oamenii sunt mai informați, dar și mai exigenți. Nu mai acceptă ușor sacrificii, mai ales dacă simt că nu sunt distribuite echitabil. În plus, ritmul alert al schimbărilor tehnologice, lipsa unei strategii clare în domeniul investițiilor publice și presiunile bugetare creează un climat impredictibil. Pentru o firmă de construcții, lipsa predictibilității este cel mai mare inamic. Avem nevoie de un mediu stabil, de o strategie națională coerentă și de politici publice asumate pe termen lung.
Unde ar trebui direcționate prioritățile de investiții ale României?
Cristian Erbașu: Infrastructura este domeniul esențial. România are încă un decalaj uriaș față de alte state europene. Infrastructura rutieră, feroviară, edilitară trebuie completată. Este un efort pe termen lung, dar absolut necesar. În ultimii 6–7 ani s-au făcut pași buni, dar e nevoie de continuitate. Trebuie să ne asigurăm că proiectele demarate sunt finalizate, indiferent cine vine la putere. 95% dintre ele au utilitate socială sau economică, inclusiv proiectele culturale, cum ar fi muzeele sau stadioanele, au rol important în dezvoltarea societății. Trebuie să prioritizăm, nu să abandonăm!
Care sunt proiectele de care sunteți cel mai mândru?
Cristian Erbașu: Sunt multe, dar aș menționa în mod special proiectele de modernizare urbană realizate cu Banca Mondială – cartiere precum Străulești, Vatra Nouă sau Giulești-Sârbi s-au transformat complet. În doar 3–4 ani, zonele acelea au trecut de la periferii uitate la cartiere moderne. Apoi, stadioanele Steaua și Giulești, finalizate la timp pentru Euro 2020, sunt o dovadă că se pot realiza proiecte mari, în termene strânse, cu parteneriate românești. Avem astăzi în derulare peste 160 de proiecte, iar în 35 de ani am finalizat peste 1.300. Fiecare proiect are povestea lui și contribuția sa la dezvoltarea comunităților locale.
Care este viziunea dvs. cu privire la inovația digitală?
Cristian Erbașu: Transformarea digitală este un pilon central al strategiei noastre. Am integrat soluții precum modelarea BIM, pentru a crește eficiența coordonării și preciziei în execuția proiectelor. Totodată, utilizăm tehnologii de monitorizare în timp real, care ne ajută să optimizăm procesele, reducând riscurile, durata execuției și costurile. Investim constant în aceste inițiative, având convingerea că digitalizarea va fi un factor determinant pentru creșterea competitivității și pentru adaptarea la cerințele tot mai complexe ale pieței.
Cum gestionați presiunile din domeniul pieței muncii?
Cristian Erbașu: E o provocare permanentă. Avem peste 3.000 de angajați, dintre care circa 700 sunt specialiști TESA. Mulți dintre ei s-au format în companie. Am investit în formare, în digitalizare, în condiții mai bune de lucru. Am înființat o companie specializată în inovație tehnologică, care dezvoltă soluții pentru întregul grup. Cred cu tărie în colaborarea între generații. Tinerii sunt deschiși la nou, la tehnologie. Cei mai în vârstă aduc experiență și stabilitate. Doar prin colaborare între generații putem construi o companie modernă, echilibrată.
Cum ați integrat sustenabilitatea în modelul de afaceri?
Cristian Erbașu: Resursa umană rămâne cea mai valoroasă, dar resursele naturale devin din ce în ce mai prețioase. Investim aproximativ 30 de milioane de euro într-o stație ultramodernă de sortare și reciclare a deșeurilor din construcții, un proiect unic în România care va permite recuperarea a peste 95% din materialele folosite. Este o abordare obligatorie pentru viitor. Resursele devin tot mai rare, iar protejarea mediului nu mai este opțională. În plus, ne dorim să reducem amprenta de carbon a activității noastre și să adoptăm cât mai multe tehnologii verzi. Cred că în zece ani, companiile de construcții vor fi de nerecunoscut față de ce vedem azi. Cine nu va investi în sustenabilitate și eficiență, nu va rezista.
Ce mesaj transmiteți echipei și colaboratorilor, după 35 de ani de activitate?
Cristian Erbașu: În primul rând, un mare MULȚUMESC. Fără oamenii care au fost și sunt alături de noi, această companie nu ar fi existat. Le sunt recunoscător tuturor colegilor, partenerilor și colaboratorilor care au contribuit la această construcție de 35 de ani. Îi încurajez să creadă în valorile care ne definesc: seriozitate, muncă, loialitate și profesionalism. Indiferent unde îi va duce cariera, îmi doresc ca fiecare dintre ei să-și amintească cu mândrie că a fost parte din povestea Erbașu.
Grupul Erbașu a evoluat dincolo de sectorul construcțiilor. Astăzi, include companii în domenii complementare precum turismul (hotelul ibis Styles Bucharest Erbas este deja cunoscut pe piață, iar în constructie sunt alte doua hoteluri, unul în Bucuresti, iar altul în Oradea), imobiliare (Arbo Residence din Mogoșoaia, investiție realizată alături de o altă companie de construcții, unde Faza 1 a fost finalizată, urmează Faza 2 și Faza 3), industria agro-alimentară (ferma și fabrica de lactate sub brandul Nucet, dar și activități de distribuție) sau tehnologie (inovație digitală și automatizări).
Proiecte ale Construcții Erbașu în desfășurare sau care vor demara în perioada următoare
În prezent, compania este implicată în proiecte mari, fie în fază de execuție, precum extinderea Aeroportului Internațional Craiova, secțiunea de autostradă Suplacu de Barcău-Chiribiș – parte a autostrăzii Transilvania, reabilitarea clădirii istorice a Universității din București, sala polivalentă din Tulcea, reabilitarea rețelelor termice din București, clinici și spitale în Pucioasa, Balotești, Oradea, Timișoara, Călărași, Slobozia și Cluj-Napoca. Lista continuă cu realizarea unui cămin pentru studenții Politehnicii din Capitală, construirea Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj”, reabilitarea clădirilor Palatului Nifon și a complexului Panduri din cadrul Universității din București. Totodată, ne aflăm în diferite faze premergătoare construcției efective pentru alte proiecte importante, precum: consolidarea Planșeului Unirii, construcția viitoarelor stadioane din Constanța, Hunedoara și Pitești, execuția DJ102I – drumul alternativ la DN1 Valea Doftanei-Săcele, Spitalul Regional din Craiova, noul Spital Municipal Giurgiu, Centrul pentru Optică de Mare Putere din Măgurele, dar și altor proiecte de infrastructură.
