Menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României are în vedere măsurile de corecție inițiate de Guvernul Bolojan și nu numai din acest motiv discuțiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor și pensiilor, sunt neavenite, consideră academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.
‘Pachetul de măsuri adoptat de Guvern în iulie 2025 și alte măsuri urmăresc să prevină ca agențiile de rating să retrogradeze riscul suveran al României; aceste măsuri de corecție pot face ca în câțiva ani datoria publică a țării să se stabilizeze sub 70 la sută din PIB, iar la finele lui 2026 deficitul bugetar să fie în jur de 6 la sută din PIB. Deficitul de cont curent poate să fie sub 7 la sută din PIB în 2026. În 2025, deficitul bugetar este improbabil să coboare sub 8 la sută din PIB. Menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României, în 15 august a.c, are în vedere măsurile de corecție inițiate de Guvernul Bolojan, perspectiva ajustării bugetare. Nu numai din acest motiv, discuțiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor și pensiilor, sunt neavenite’, a arătat acesta în introducerea celei de-a 19-a ediții a Raportului de analiză a convergenței ‘România – Zona Euro Monitor’, intitulată ‘Corecție bugetară în România în condiții foarte neprielnice’.
Dăianu a reamintit, astfel, că reechilibrarea bugetului public este vitală pentru securitatea economiei românești, iar aceasta înseamnă diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB în 2024 la circa 3% din PIB până la finele acestui deceniu. Astfel, s-ar reduce și deficitul de cont curent având în vedere că economia României suferă și de sindromul deficitelor gemene.
El subliniază, însă, că această corecție bugetară se desfășoară sub auspicii foarte nefavorabile, interne și externe, și are un caracter prociclic ce nu putea fi evitat având în vedere urgența ajustării bugetului pentru a se menține accesul la finanțare și refinanțare pe piețe.
‘Cum a subliniat Consiliul Fiscal în mod constant și alte analize serioase, corecția deficitului bugetar nu se poate realiza numai pe partea de cheltuieli ale bugetului public. Această realitate și-a pus amprenta și pe programul de corecție elaborat de Guvernul Bolojan, care cuprinde ajustări de cheltuieli, creșteri de venituri fiscale prin revederi de taxe și impozite și eforturi de colectare mai bună, reforme ale funcționării Statului, ale companiilor de stat’, a precizat Dăianu în documentul citat.
El atrage atenția că există o serie de teze eronate, ce au întreținut confuzie în abordarea crizei bugetare. Printre ele sunt cele care susțin că o corecție se poate face numai pe partea de cheltuieli, ca deviză normativă, și că trebuie să se colecteze mai bine venituri fiscale înainte de a crește taxe și impozite.
‘Nu s-a înțeles urgența în care se află România, funcționarea piețelor financiare, și că nu poți veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuți – este o problemă de credibilitate’, comentează autorul.
O altă teză greșită din perspectiva sa este cea potrivit căreia economia privată ține în spate pe bugetari, ce sunt un fel de ‘paraziți’, ignorându-se astfel că există bunuri publice de care chiar economia privată are nevoie.
Alte erori despre care scrie economistul se referă la ideile potrivit cărora veniturile fiscale joase exprimă un contract social, banii europeni finanțează deficitul bugetar și pe cel de cont curent, iar listarea la bursă a companiilor de stat poate rezolva problema deficitului.
‘Se subestimează magnitudinea necesarului de corecție bugetară (de la 9 la sută la 3 la sută din PIB) și că resurse obținute din asemenea listări nu influențează deficitul structural’, a mai explicat Daniel Dăianu.
Totodată, el consideră falsă ideea că deficitele din 2023 și 2024 se explică prin investiții, dat fiind că mare parte din investiții publice este finanțată cu bani europeni.
Afirmația potrivit căreia cine are venit mic înseamnă că nu muncește suficient este catalogată de președintele Consiliului Fiscal drept o interpretare rudimentară și cinică a funcționării unei societăți.
‘Când o reformă bugetară/fiscală, o reformă a statului, afectează venituri ale oamenilor, firmelor, dispute cu emoții la extrem sunt inerente, mai ales într-o societate profund divizată. Dar teze și confuzii ca cele evocate mai sus, dogmatism și fundamentalisme, egoism și ipocrizie au îngreunat alcătuirea programului de corecție. Pe de altă parte, natura umană este complexă, cu trăsături bune și rele’, comentează Dăianu.
Pentru viitor, el consideră că este esențial ca rectificarea bugetară să țină cont de măsurile de corecție și precizează că este de salutat setul de măsuri ale Ministerului de Finanțe care urmărește lărgirea bazei de impozitare și o colectare mai bună taxelor și impozitelor (reforma ANAF).
Daniel Dăianu a explicat, în context, că aderarea la zona euro nu poate avea loc în lipsa consolidării bugetare, deci nu înainte ca deficitul bugetar să ajungă la 3 la sută din PIB. ‘Realist, aderarea nu se poate realiza înainte de 2031-2032’, menționează sursa citată.
‘Pachetul de măsuri de corecție bugetară este prețul pe care îl plătim pentru erorile de politică bugetară din anii trecuți. Este de dorit ca mult din cheltuielile de apărare sporite în România să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE – care pot avea atât utilitate militară cât și civilă (și care includ lucrări de infrastructură). Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate și apărare/securitate. România a căpătat o ‘dependență’ de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil – după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exercițiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene va influența execuția bugetară, investițiile publice, balanța de plăți și PIB potențial’, mai arată Dăianu.
Acesta susține că societatea românească are numeroase metehne și instituțiile sunt relativ slabe, chiar se poate vorbi de un sindrom de ‘forme fără fond’, ce merge însă adânc în istorie, însă o subestimare a progresului economic al României după 1989, a rolului apartenenței la UE și NATO, este greșită.
‘În plus, dificultăți economice și sociale se observă în mai toate țările democratice; nu trebuie deci să cădem în capcana unui excepționalism românesc din acest punct de vedere. Pentru securitatea României, a UE, este vital ca relația transatlantică să nu se erodeze’, a mai precizat Daniel Dăianu.
