Guvernul și-a asumat răspunderea, în Parlament, pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, printre prevederile adoptate fiind reducerea finanțării partidelor politice, în anul 2026, cu 40% comparativ cu anul 2024.
Anterior ședinței plenului reunit al Parlamentului, Guvernul a adoptat forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare după analizarea și aprobarea unor amendamente depuse de senatori și deputați în procedura de angajare a răspunderii Executivului.
Potrivit Guvernului, principalele amendamente aprobate au în vedere următoarele aspecte:
*** Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar; se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.
În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat se propune ca plata CASS să se facă prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
* 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
* 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.
*** Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.
*** În ceea ce privește domeniul educației, au fost adoptate următoarele amendamente:
* Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
* Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
– Personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ
– Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu aceleași norme metodologice
– Parțial, pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ. Numărul persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin hotărâre de guvern.
* În contextul obligației Guvernului de a asigura dreptul constituțional privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase și principiile de egalitate și de nediscriminare, numărul de copii pentru formațiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce privește învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează astfel:
– unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard;
– formațiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.
*** Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:
– Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% – la 30%;
– Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
– Crește cu 30% taxa pe aparat;
– Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
‘Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 și de peste un miliard de lei în anul 2026’, precizează Executivul, într-un comunicat de presă.
Măsurile incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare au ca scop stabilizarea finanțelor publice în 2025 – 2026, creșterea credibilității macroeconomice și reformarea structurii fiscale, arată sursa citată.
Știrea inițială
Guvernul Bolojan își angajează răspunderea în Parlament la 7 iulie, ora 15:00, pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar. Ședința plenului reunit al Parlamentului se desfășoară cu prezență fizică și online.
În intervalul 4-7 iulie, Camera Deputaților și Senatul au fost convocate în sesiune extraordinară, pentru desfășurarea procedurii referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare. Până la 7 iulie, la ora 8:00, deputații și senatorii au putut depune amendamente la proiect. Ulterior, va avea loc o ședință de Guvern pentru analizarea amendamentelor depuse.
Asumarea răspunderii are loc după ce executivul a avizat la 4 iulie primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Între măsurile incluse în acest prim pachet se află:
- creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%;
- creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11%;
- majorarea cu 10% a accizelor pentru alcool, carburanți și țigări;
- introducerea contribuției la sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei etc.
Al doilea pachet de măsuri fiscale va viza pensiile speciale, companiile de stat, instituțiile autofinanțate și reforma administrației locale. Se așteaptă ca acest al doilea pachet să fie adoptat tot prin asumarea răspunderii, cel mai târziu în toamnă.
Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prin care, pentru a face față unei situații deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competența Parlamentului, Guvernul urmărește adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se arată în volumul ‘Constituția României revizuită. Comentarii și explicații’ (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).
În Constituția României se arată că executivul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114).
Primul pas în procedura de asumare a răspunderii îl reprezintă întocmirea de către Guvern a unui proiect de lege sau program.
Pentru a declanșa procedura de angajare a răspunderii, este nevoie de convocarea Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună (art. 13 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului). Proiectul de lege sau de program al Guvernului este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.
Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Conform art. 114, alineat 2 din Constituție, Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaților și senatorilor (majoritate absolută). În situația în care moțiunea este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat (art. 114 din Constituție).
În situația în care Guvernul nu a fost demis prin moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114 din Constituție).
În acest context, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea Guvernului, se mai arată în volumul ‘Constituția României revizuită. Comentarii și explicații’.
Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii poate fi folosită numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obișnuită sau de urgență nu mai este posibilă.
Angajarea răspunderii Guvernului – potrivit art. 114 din Constituție – reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conținutul său este un act ce emană de la executiv, și, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență, se mai arată în decizia amintită.
Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmărește ca acesta să fie adoptat în condiții de maximă celeritate, conținutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, mai stabilește Curtea în Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009.
