România înregistrează cel mai mare deficit din istorie în primele șapte luni din 2025. Deși veniturile bugetare au crescut mult față de anul anterior, cheltuielile s-au majorat în același ritm. Cu toate că se vorbește despre austeritate, iar funcționarii și profesorii protestează în stradă împotriva ei, aceasta nu se vede în execuția bugetară. Cu alte cuvinte, cifrele arată clar că, așa cum zicea Arghezi, „una vorbim și alta fumăm”. Chiar dacă datele includ doar creșterile de impozite și taxe de la începutul anului și nu acoperă măsurile actualului Guvern, oferă o imagine clară a pericolului care amenință România.
Execuția bugetară din primele șapte luni ale anului 2025 arată un paradox: în pofida creșterii masive a taxelor, România înregistrează un deficit bugetar de 76,44 miliarde de lei, reprezentând 4,04% din PIB. Situația este mai mult decât îngrijorătoare, nivelul deficitului fiind cel mai mare din istorie pentru această perioadă. Este vorba despre o creștere cu 5,4 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2024. Dar să vedem cum s-a ajuns aici și ce arată cifrele: culmea, deși veniturile bugetare au crescut cu 11,8% față de anul anterior, ajungând la 370,77 miliarde de lei, cheltuielile au avansat într-un ritm similar (11,1%), atingând 447,21 miliarde de lei. Trebuie spus că veniturile nu sunt neapărat spectaculoase, iar asta realizăm dacă luăm în calcul inflația, care a urcat la un incedibil 9,9% în august.
Revenind la cifre, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 miliarde de lei, marcând o creștere de 21,3% față de anul anterior. Avansul semnificativ a fost determinat în principal de creșterea cu 84% a încasărilor din impozitul pe dividende. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 21,4%. Această „performanță” a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuțiile de asigurări sociale au adus în buget 121,07 miliarde de lei, cu o creștere de 10,8% față de anul precedent, iar încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 miliarde de lei, în avans cu 11,1%. La capitolul TVA, încasările nete au ajuns la 69,99 miliarde de lei, cu o creștere modestă, de 5,7%. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Foarte important, în această perioadă, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6%.
Cheltuieli fără limite
Cheltuielile cu asistența socială au reprezentat cea mai mare presiune asupra bugetului, ajungând la 147,54 miliarde de lei, în creștere cu 14,7% față de aceeași perioadă din 2024. Aici, recalcularea pensiilor, implementată din septembrie 2024, s-a dovedit a fi cutia Pandorei bugetului românesc. Odată deschisă, a eliberat o avalanșă de costuri al căror impact nu a fost niciodată luat în calcul. Tot același efect l-au avut compensările pentru facturile la energie electrică și gaze naturale, care au însumat 2,40 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Cea mai dureroasă lovitură o reprezintă însă creșterea dramatică a dobânzilor la datoria publică – 31,71 miliarde de lei, cu aproape 10 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent-, iar cea mai îngrijorătoare este nivelul la care au ajuns cheltuielile de personal. În ciuda promisiunilor de reducere a aparatului bugetar, acestea au totalizat 99,72 miliarde de lei, reprezentând 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în primele șapte luni ale anului 2024.
Din execuția bugetară a primelor șapte luni ale anului reiese clar că ne îndreptăm cu pași repezi de dezastru. Măsurile intrate în vigoare la 1 ianuarie nu au corectat problema uriașă a deficitului, iar eforturile Guvernului Bolojan, așa timide cum sunt ele, nu au cum să se vadă deocamdată. Pentru ne face o idee, trebuie precizat că impactul total estimat al primului pachet, întrat în vigoare la 1 august, este pentru acest an de 10,75 miliarde lei: 9,5 miliarde din creşterea veniturilor, restul din reducerea cheltuielilor, în special prin plafonarea sporului de condiţii vătămătoare, în timp ce măsurile din pachetul 2 vizează un impact bugetar total de 6,9 miliarde de lei pentru 2025.
„Pachetul doi”, un exercițiu dureros
După negocieri dificile în cadrul coaliției, Guvernul și-a asumat răspunderela la 1 septembrie pe cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale și de reformă. Acesta include schimbări în sistemul de pensii speciale, guvernanța corporativă, sănătate și funcționarea autorităților administrative autonome.
Reforma pensiilor speciale introduce creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu pentru magistrați. În domeniul sănătății, guvernul și-a asumat forma inițială a proiectului, fără amendamentele propuse în Parlament, mizând pe implementarea rapidă a schimbărilor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor europene. La companiile de stat, reforma reduce numărul membrilor consiliilor de administrație, plafonează indemnizațiile, limitează bonusurile și modifică raportul dintre indicatorii de performanță financiari și cei nefinanciari.
În acest timp, pachetul fiscal introduce reguli noi pentru combaterea evaziunii, menține impozitul pe cifra de afaceri și introduce impozitarea punctuală a cheltuielilor deductibile în relația cu afiliații externi, limitându-le la 1% din totalul cheltuielilor. Cota de impozitare pentru marile averi crește de la 0,3% la 0,9%, cu impact asupra proprietăților rezidenţiale de peste 2,5 milioane de lei și a autoturismelor de lux. Pentru societățile comerciale, se introduc reguli noi de capitalizare: SRL-urile nou-înființate vor avea nevoie de un capital social minim de 500 de lei, iar cele existente vor trebui să ajungă la 5.000 de lei capitol social dacă depășesc 400.000 de lei cifră de afaceri anuală.
Având în vedere toate acestea, premierul Ilie Bolojan a anunțat că, după reformele asumate de guvern, cel mai probabil România va încheia anul cu un deficit de peste 8%. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu deficit care să fie sub 8%. Neavând datele în momentul de față, Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul aceastei luni, așa e programată. Unele măsuri s-au aplicat de la 1 august, nu avem efectele lor încă. De asemenea, efectele vor fi pe anul viitor. Multe dintre ele își vor arăta într-o măsură mai mare rezultatele anul viitor”, a spus Bolojan, susținând că deficitul bugetar real în acest an ar fi ajuns la „aproape 10%” din PIB fără reforme.
Aici trebuie menționat că Guvernul Ciolacu 2 a proiectat în legea bugetului un deficit de doar 7% din PIB în 2025. Până în prezent, lucrurile stau foarte prost mai ales pe partea de cheltuieli, proiectul neținând cont de costul real al împrumuturilor și nici de excesele din domeniul salarizării bugetarilor: doar în primele șase luni din 2025 costurile cu personalul au crescut cu 10%, deși bugetul prevedea o scădere de 5%.
În loc de concluzie
Că România a continuat să se adâncească în datorii externe și în dezechilibre comerciale în primele șapte luni ale anului 2025 o confirmă și cele mai recente date ale BNR. Deficitul contului curent – adică diferența dintre câți bani intră și câți ies din țară – a ajuns la 17,2 miliarde de euro, mai mare cu 17,25% decât în aceeași perioadă din 2024 (când era 14,6 miliarde de euro). În paralel, datoria externă totală a României a crescut cu 15,26 miliarde de euro și a ajuns la 220,15 miliarde de euro. Partea bună, dacă se poate vorbi de așa ceva în această situație, este că 171,09 miliarde de euro reprezintă datorii pe termen lung (77,7% din total), în creștere cu 10,4% față de finalul lui 2024. Iar, pentru a ne păstra și mai mult optimismul, trebuie punctat că investițiile străine directe – adică banii aduși de companii și investitori străini pentru a dezvolta afaceri în România – au crescut. Între ianuarie și iulie 2025 au ajuns la 4,2 miliarde de euro, față de 3,2 miliarde în aceeași perioadă din 2024. Din această sumă, 2,33 miliarde au fost participații la capital (inclusiv profit reinvestit), iar 1,93 miliarde au fost împrumuturi între companiile-mamă și subsidiarele lor din România.
