Noile taxe vamale impuse de administrația Trump țărilor din Uniunea Europeană vor lovi, fără îndoială, economia României. Vor fi afectate atât companiile care exportă direct în SUA, cât și cele care iau parte indirect la comerțul cu Statele Unite. Dar cel mai grav este că nimeni nu pare a ști, de fapt, cât de mari vor fi noile tarife și cât vor fi ele în vigoare.
Introducem noi taxe vamale pentru Canada, Mexic și China. De fapt, le amânăm cu o lună pentru Canada și Mexic. Între timp, creștem tarifele pentru toate importurile de aluminiu și oțel. A trecut o lună, mai introducem taxele pentru Canada și Mexic? Da, dar doar pentru anumite produse. Dar introducem taxe de 25% pentru toate importurile auto. Ce facem cu celelalte țări? Le punem taxe mari tuturor, inclusiv unor insule locuite doar de pinguini. De fapt, nu chiar tuturor, Rusia și Coreea de Nord sunt scutite. Nu negociem nimic, vrem să reindustrializăm Statele Unite. De fapt, suntem deschiși la negocieri, ne sună toți liderii lumii să ne pupe în fund. Doar China nu ne sună, ba chiar a crescut la rândul ei taxele vamale pentru importurile din SUA, așa că le majorăm și mai mult pentru exporturile lor în SUA. Piețele financiare au cam luat-o razna, așa că suspendăm pentru trei luni noile taxe (cu excepția celor pentru China, care mai cresc puțin). Dar nu de tot, păstrăm un nivel de 10%. Asta deocamdată, mai vedem noi diseară.
Cam așa arăta războiul comercial declanșat de Donald Trump până la momentul scrierii acestui articol. Având în vedere ritmul de-a dreptul nebunesc în care au evoluat lucrurile, pare că orice este posibil în următoarea perioadă. „Toate regulile au fost aruncate la gunoi. Modul în care a operat comerțul internațional în ultimii 80 de ani ar putea deveni irelevant. Iar impactul asupra economiilor și asupra lumii este total impredictibil”, spune Howard Marks, co-fondator al Oaktree Capital Management, pentru Financial Times.
Efecte limitate?
Impactul direct al noilor taxe vamale asupra companiilor românești ar putea părea relativ minor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2024 firmele autohtone au exportat către SUA bunuri în valoare de 2,28 miliarde de euro, reprezentând cam 2,5% din totalul exporturilor românești. În aceeași perioadă, importurile din Statele Unite au echivalat cu 1,31 miliarde de euro, respectiv circa 1% din total.
Pe categorii principale, cel mai mult am vândut în SUA anul trecut, conform INS, mașini și echipamente de transport (în valoare de 1,12 miliarde de euro), produse manufacturate clasificate în funcție de materia primă (în valoare de 763 mil. euro) și produse manufacturate diverse (267 mil. euro). Defalcat pe subcategorii, cele mai importante exporturi autohtone către Statele Unite au fost, în ordine, cele de semifabricate din fier sau oțel (265 mil. euro), anvelope (180 mil. euro), echipamente electrice (170 mil. euro), aparate radar și de radiocomandă (104 mil. euro), piese pentru aeronave (83 mil. euro), țevi și profile tubulare (77 mil. euro), rulmenți (76 mil. euro) și
motoare și generatoare electrice (73 mil. euro). În ceea ce privește principalii exportatori către piața americană, anul trecut primii zece au fost, în ordine, Silcotub, Romtehnica, Continental Autonomous Mobility Romania, Continental Automotive Products, Robert Bosch, Pirelli Tyres Romania, Universal Alloy Corporation Europe, Cummins Generator Technologies Romania, Michelin Romania și Schaeffler Technologies AG & Co.KG.
Cu alte cuvinte, oferta României este una diversă și merge de la mărfuri generice și cu valoare adăugată destul de mică la unele foarte specifice, iar schimburile comerciale cu SUA implică un număr mare de companii din tot felul de sectoare ale economiei. Iar unele afaceri cu expunere pe SUA au început deja să dea semne că noile condiții de export sunt nesustenabile. De exemplu, grupul american Greenbrier, care deține trei fabrici de vagoane în România, a anunțat că o va închide pe una dintre ele, cea din Arad. Potrivit unor surse locale, soarta unității de producție ar fi fost afectată, printre altele, de posibila anulare a unei comenzi din SUA, care devenea necompetitivă odată cu creșterea taxelor de import.
Lovitura indirectă
„Tarifele care au fost anunțate de administrația Statelor Unite vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești. Și trebuie să fim onești cu cetățenii noștri și să răspundem acestor lucruri. Ce se poate întâmpla în perioada următoare? Companiile noastre, industriile noastre care exportă produse în Statele Unite, vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe. Dar, pe această linie directă, impactul asupra economiei românești este relativ scăzut pentru că nu avem o componentă importantă de export pe relația cu Statele Unite”, spunea la începutul lui aprilie președintele interimar Ilie Bolojan.
Totuși, arăta acesta, urma să fie simțit un impact important asupra comerțului Statelor Unite cu UE, „pentru că cele două piețe sunt cele mai mari piețe globale, Statele Unite fiind cel mai important partener comercial pentru Uniunea Europeană”. „Indirect, companiile românești care sunt integrate în lanțurile de valoare europeană vor fi afectate. Germania fiind cel mai important partener comercial al României, iar economia germană contribuind cu o treime la exporturile către Statele Unite ale Americii din Uniunea Europeană, cu siguranță companiile românești care sunt integrate în aceste lanțuri valorice vor avea foarte posibil mai puține comenzi și deci va fi o încetinire a activității acestora”, a explicat Bolojan.
Cu alte cuvinte, pe lângă potențialele daune suferite de exportatorii direcți va trebui să estimăm și pagubele celor care livrează materii prime sau componente unor firme de peste granițe care, la rândul lor, vând în SUA. „Industria auto, care exportă componente spre țări din UE care, la rândul lor, exportă autovehicule către SUA, va fi cu siguranță afectată. Analizăm în prezent impactul taxelor vamale și este clar că sectorul auto va avea nevoie de o plasă de siguranță”, spune ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Viitorul e în ceață
Potențiale ajutoare de stat pentru companiile afectate au fost anunțate și de premierul Marcel Ciolacu. Există, totuși, unele (destul de mici) șanse ca piața americană să absoarbă o bună parte din costurile suplimentare de import și, așadar, ca impactul negativ asupra economiei românești să fie ceva mai ușor de gestionat. Cum, la fel, de la caz la caz, ar putea exista șanse de reorientare spre alte piețe, unde taxele vamale sunt mai mici sau nu există.
Însă teoretica reorientare ar putea să se dovedească dificilă sau chiar imposibilă dacă războiul comercial dintre SUA și China (cu administrația de la Washington aplicând, la momentul scrierii acestui text, taxe vamale de 125% pe importurile din China) va continua. „În aceste condiții, chinezii și-ar putea redirecționa o bună parte a exporturilor anuale către SUA, în valoare de circa 400 de miliarde de dolari, spre alte piețe, la fel cum a făcut în timpul primului război comercial cu Trump”, cred economiștii Bloomberg. Ceea ce va duce, evident, la o creștere a concurenței și la o scădere a prețurilor pe plan global și producătorii cu costuri peste medie (cum sunt mulți dintre cei autohtoni) vor avea, evident, de suferit. Sau la o creștere a taxelor vamale pentru China și din partea altor state, lucru care ar putea împinge comerțul global pe o spirală a protecționismului și izolaționismului cu consecințe greu de prevăzut.
