Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, în România, a fost de 31.000, în anul 2025, în scădere cu 5.000 de posturi față de anul anterior, iar rata medie anuală a acestora s-a situat 0,60%, cu 0,10 puncte procentuale mai puțin, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în cursul anului trecut, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,77%), administrația publică (1,21%), activități de spectacole, culturale și recreative (1,04%), transport și depozitare, respectiv intermedieri financiare și asigurări (1,02% pentru fiecare în parte).
De asemenea, industria prelucrătoare a concentrat aproape 18% din numărul mediu anual al posturilor vacante (5.600), în timp ce rata media anuală a avut o valoare medie anuală de 0,52%.
În acest context, sectorul bugetar a deținut aproape 23% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, iar 3.300 de posturi s-au regăsit în administrație publică, 2.600 în sănătate și asistență socială, iar 1.100 în învățământ.
La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în alte activități de servicii (0,19%), industria extractivă (0,20%) și tranzacții imobiliare (0,22%).
Potrivit sursei citate, în aceleași activități economice s-au înregistrat și cele mai scăzute valori ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante (sub 100 locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte).
Față de anul anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în domenii precum: distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,41 puncte procentuale), activități de spectacole, culturale și recreative (-0,40 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare și asigurări (-0,21 puncte procentuale).
În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.100), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-800), respectiv sănătate și asistență socială (-700).
Pe de altă parte, creșteri mai relevante ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activități profesionale, științifice și tehnice (+0,32 puncte procentuale), respectiv în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,21 puncte procentuale).
Cât privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, creșteri mai semnificative s-au regăsit în activități profesionale, științifice și tehnice (+500 de locuri vacante), dar și în construcții (+200).
Datele INS relevă faptul că, în anul 2025, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de către angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidențiat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,75%), respectiv de funcționari administrativi – grupa majoră 4 (0,72%).
Raportat la numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori s-au observat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (respectiv 9.100 de locuri vacante) și în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (adică 4.500 de posturi).
În schimb, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată, atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a regăsit ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (de 0,25%, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (pondere de 0,36%, respectiv 1.300 de posturi vacante).
Anul trecut, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (0,98%), urmată de regiunile Nord-Vest (0,59%) și Vest (0,53%).
În același timp, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea București -Ilfov (12.100 de locuri vacante), care a reprezentat aproape 40% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga țară.
De asemenea, regiunile Nord-Vest (4.100 posturi), Centru și Sud-Muntenia (câte 2.900) au însumat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii țări. Cea mai scăzută valoare atât în ceea ce privește rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, s-a regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,25%, respectiv 1.000 de locuri vacante).
Rata medie anuală a cunoscut cele mai semnificative scăderi în regiunile Vest (-0,19 puncte procentuale), București-Ilfov (-0,12 puncte procentuale) și Sud-Vest Oltenia (-0,11 puncte procentuale), în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în regiunile București-Ilfov (-1.300) și Vest (-1.000).
