O creștere de 10% a prețurilor la benzină și motorină poate conduce la o majorare de aproximativ 0,5 puncte procentuale a Indicelui prețurilor de consum (IPC), arată președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în analiza ‘Aspecte importante în evaluarea Indicelui prețurilor de consum’.
‘În economie, ca de altfel în majoritatea activităților sociale, evaluarea stării și dinamicii fenomenelor se realizează, de cele mai multe ori, prin indicatori statistici cantitativi. Indicatorii statistici, precum Produsul Intern Brut (PIB), Indicele prețurilor de consum (IPC), deficitul comercial, deficitul bugetar etc., au devenit concepte utilizate frecvent în dezbaterile publice. Din păcate, nu de puține ori, încercăm să înțelegem evoluția unui fenomen prin intermediul unui singur indicator statistic, ceea ce este, adesea, imposibil de realizat. O dată statistică generează, prin interpretări obiective sau subiective, informații publice cu impact asupra mediului economic și social, precum și asupra comportamentului economic al populației. Un indicator esențial pentru caracterizarea economiei este nivelul și volatilitatea inflației de la o lună la alta. Pentru măsurarea inflației pot fi utilizați mai mulți indicatori, însă unul dintre cei mai importanți este Indicele prețurilor de consum (IPC), calculat și publicat lunar, de regulă la mai puțin de două săptămâni după încheierea lunii de referință’, scrie Tudorel Andrei, în analiza publicată în buletinul lunar al instituției.
Potrivit acestuia, pentru o înțelegere corectă a caracteristicilor inflației măsurate prin IPC, trebuie avute în vedere cel puțin câteva aspecte importante: perioada la care ne raportăm, măsura în care șocurile produse de anumite evenimente interne sau internaționale au avut impact direct ori indirect asupra inflației, nivelul de detaliere al datelor privind mărfurile și serviciile, precum și efectele de sezonalitate asupra prețurilor unor produse.
‘Din acest motiv, statistica oficială publică IPC în trei variante distincte, în funcție de perioada de referință: față de luna anterioară, față de luna decembrie a anului precedent și față de aceeași lună a anului anterior. Fiecare dintre acești indicatori oferă informații relevante privind dinamica și volatilitatea prețurilor mărfurilor alimentare și nealimentare, precum și a tarifelor serviciilor consumate în România, indiferent de proveniența produselor și serviciilor. În decursul ultimului an, mai multe evenimente au influențat semnificativ nivelul anual al inflației, determinând menținerea acesteia, în ultimele opt luni, la valori de peste 9%. Efectul de bază generat de creșterile de prețuri din lunile iulie și august 2025, în principal ca urmare a liberalizării prețului energiei electrice și a majorării TVA, a contribuit la menținerea ratei anuale a inflației la un nivel ridicat. Este de așteptat ca, în luna septembrie a.c., odată cu publicarea datelor aferente lunii august, să se înregistreze o reducere semnificativă a ratei anuale a inflației. Prin efectul de bază, rata anuală a inflației din luna august se va reduce dacă ratele lunare ale inflației din lunile iulie și august 2026 vor fi sensibil mai mici decât cele din lunile corespunzătoare ale anului 2025, care au fost de 2,68%, respectiv 2,10%’, precizează Tudorel Andrei.
De asemenea, el subliniază că reducerea ratei anuale a inflației poate fi mai pronunțată în cazul mărfurilor nealimentare, având în vedere că, în aceleași luni ale anului trecut, ratele lunare ale inflației pentru această categorie au fost de 5,06%, respectiv 2,10%.
Conform președintelui INS, scăderea ratei anuale a inflației într-o anumită lună nu înseamnă implicit și o reducere a prețurilor față de luna anterioară.
‘De altfel, în perioada 1991-2026, IPC lunar a fost sub 100 doar în cinci luni pe total, în zece luni la produsele alimentare, în unsprezece luni la mărfurile nealimentare și în două luni la servicii. Efectul de sezonalitate asupra prețurilor produselor alimentare și nealimentare este unul relativ important. Din acest motiv, dar și pentru a răspunde cerințe lor utilizatorilor de date statistice, începând cu luna aprilie, Institutul Național de Statistică va publica trimestrial un nou indicator statistic: rata trimestrială a inflației. Aceasta va fi evaluată pe total mărfuri și servicii, precum și separat pentru mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare și servicii. Pentru a reduce influența factorilor sezonieri în analiza dinamicii prețurilor, indicatorul va măsura evoluția fiecărui trimestru comparativ cu trimestrul corespunzător al anului precedent, fără utilizarea comparațiilor între trimestre consecutive. Nu de puține ori, pentru o evaluare corectă a IPC sau a indicelui prețurilor pentru o anumită categorie de produse, trebuie analizată și dinamica prețurilor produselor componente. De exemplu, pentru a înțelege creșterea indicelui prețurilor la combustibili în luna martie față de luna februarie, trebuie avut în vedere faptul că indicele de preț pentru benzină a fost de 111,11%, iar pentru motorină de 114,98%. O creștere a prețurilor la benzină și motorină cu 10% determină o majorare a IPC cu aproape 0,5 puncte procentuale. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele importante care trebuie avute în vedere în evaluarea ratei inflației pe baza Indicelui prețurilor de consum’, a mai scris Tudorel Andrei.
