Ministerul Finanţelor anunţă, luni seară, că Legea bugetului de stat pe anul 2026 a intrat în vigoare. Bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei şi cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, ”transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri şi partenerilor externi”.
”Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. şi a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanţelor publice. Într-un context global volatil şi un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe şi presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România îşi respectă angajamentele şi ţinteşte, cu precauţie, consolidarea fiscală şi stabilitatea economică”, anunţă, luni seară, Ministerul Finanţelor.
Instituţia precizează că bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei şi cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, ”transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri şi partenerilor externi”.
Instituţia se referă la câteva direcţii strategice:
Accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR – prin buget sunt alocate resursele necesare pentru maximizarea atragerii de fonduri externe:
- Bugetul permite continuarea şi accelerarea investiţiilor finanţate prin PNRR, oferind flexibilitate în gestionarea creditelor bugetare pentru finalizarea proiectelor strategice;
- În ceea ce priveşte Cadrulul Financiar 2021-2027 şi Fondul pentru Modernizare, prin buget sunt alocate creditele de angajament şi bugetare necesare asigurării cofinanţărilor publice pentru implementarea noilor proiecte cu finanţare europeană, esenţiale pentru dezvoltarea şi tranziţia verde a economiei româneşti;
- Mecanismelelor Financiare SEE şi Norvegian 2021-2028, le sunt alocate prin buget fondurile necesare pentru asistenţa tehnică, Fondul Bilateral şi activităţile derulate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială în cadrul noilor programe.
Continuitatea investiţiilor publice şi a marilor proiecte de infrastructură – prin buget sunt alocate resurse importante:
- sunt autorizate creditele necesare pentru reabilitarea dezvoltarea infrastructurii, proiecte precum Autostrada Sibiu-Piteşti, Drumul de mare viteză Bacău-Paşcani, credite de angajament şi bugetare pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie a Drumului Expres Suceava-Siret şi Târgu Neamt-Iaşi-Ungheni;
- pentru întreţinerea infrastructurii feroviare publice şi pentru restructurarea companiei TAROM, în acord cu reglementările europene;
- pentru continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi a Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”;
- pentru finanţarea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic, investiţiile în „Şcoli sigure şi sănătoase” şi consolidarea spitalelor.
Funcţionarea stabilă a autorităţilor locale şi a programelor publice – prin buget sunt alocate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) fonduri în valoare de 28.828,4 milioane lei. Acestea garantează autonomia şi funcţionarea serviciilor publice:
- 17.686,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor;
- 4.446,6 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate ale judeţelor;
- 4.900,1 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale.
Aceste fonduri susţin direct:
- serviciile sociale pentru copii, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici;
- programe educaţionale, inclusiv Programul pentru şcoli şi stimulentele educaţionale pentru copiii din familii defavorizate;
- funcţionarea şi întreţinerea unităţilor de învăţământ special;
- serviciile publice esenţiale la nivel local.
Repartizarea impozitului pe venit – echitate şi solidaritate
În anul 2026, impozitul pe venit este distribuit astfel:
- 63% către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor;
- 15% către bugetele judeţelor;
- 6% într-un fond la dispoziţia consiliilor judeţene, destinat susţinerii dezvoltării locale;
- 14% într-un fond naţional pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 2% pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole (teatre, opere, filarmonici).
Această structură asigură atât autonomie financiară locală, cât şi sprijin pentru zonele cu venituri mai reduse.
Protejarea capitalului uman: Educaţie, Sănătate şi Asistenţă Socială
Pentru susţinerea directă a cetăţenilor, prin buget sunt alocate resurse pentru programe esenţiale:
1. Educaţie – prin buget sunt alocate 1.531.090 mii lei pentru Programul Naţional „Masă sănătoasă” şi 100.000 mii lei pentru noul program „Sport în Şcoală”. Finanţăm transportul gratuit pentru elevi, stimulentele educaţionale pentru preşcolarii vulnerabili şi drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). De asemenea, prin buget sunt alocate 915,6 milioane lei către învăţământul particular şi confesional fără taxe;
2. Protejarea vulnerabilităţilor – se asigură plata drepturilor pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, finanţarea căminelor de vârstnici, centrele de zi şi indemnizaţiile îngrijitorilor informali. Pentru a proteja cetăţenii de fluctuaţiile preţurilor la energie, prin buget sunt alocate 1.750.000 mii lei prin Ministerul Muncii şi 2.000.000 mii lei prin Ministerul Energiei pentru schemele de compensare.
3. Sănătate – se garantează accesul la tratamente inovative prin contracte cost-volum în limita a 8.750.000 mii lei.
Securitate şi Apărare Naţională
Alocările din bugetul pe 2026 asigură consolidarea capacităţii de apărare a ţării prin mecanisme strategice de finanţare internaţională precum SAFE, Foreign Military Financing. Totodată, prin buget sunt alocate fonduri pentru susţinerea cercetării medico-militare de excelenţă la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
”Ministerul Finanţelor va asigura o monitorizare riguroasă a execuţiei bugetare, astfel încât fiecare leu investit să genereze plusvaloare, respectând ferm direcţia de consolidare fiscală, iar disciplina bugetară şi predictibilitatea sunt fundamentale în perioada următoare”, au transmis reprezentanţii instituţiei.
