Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 48 de kilometri, la sfârşitul anului 2023, iar lungimea reţelei de drumuri publice totaliza 86.388 kilometri, din care 17.677 kilometri (20,4%) drumuri naţionale, 35.046 kilometri (40,6%) drumuri judeţene şi 33.665 kilometri (39,0%) drumuri comunale, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 49,4% (42.692 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,2% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,9% (20.671 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 26,7% (23.025 km) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.189 km (35,0%) erau drumuri internaţionale, 997 km (5,6%) autostrăzi şi 70 km (0,4%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie 2.161 km (12,2%) erau drumuri cu 4 benzi, 311 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi şi 37 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 51,5% drumuri modernizate şi 35,1% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La 31 decembrie 2023, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.611 km, din care 10.515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 44,5 la mie. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60,0 la mie), regiunea Nord-Vest (47,8 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
