Alimentele şi băuturile ambalate ar trebui să aibă informaţii nutriţionale uşor de citit pe partea din faţă a produselor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase, conform primului proiect de recomandări al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Consumul crescut de alimente procesate bogate în sare, zahăr şi grăsimi este un factor-cheie al unei crize globale a obezităţii, cu peste un miliard de oameni supraponderali sau obezi şi aproximativ opt milioane de decese premature în fiecare an din cauza problemelor de sănătate asociate, cum ar fi diabetul şi bolile de inimă, arată datele OMS.
În prezent, doar 43 de state membre ale OMS dispun de orice fel de etichetare pe partea din faţă a ambalajului, fie obligatorie, fie voluntară, a declarat agenţia ONU pentru Reuters, în ciuda dovezilor care arată că etichetele pot afecta comportamentul cumpărătorilor.
OMS a început să lucreze la proiectul de recomandări, în 2019. Acestea urmăresc „să sprijine consumatorii în luarea unor decizii mai sănătoase legate de alimente”, a declarat pentru sursa citată Katrin Engelhardt, om de ştiinţă în cadrul departamentului de nutriţie şi siguranţă alimentară al OMS.
O consultare publică privind astfel de recomandări s-a încheiat la 11 octombrie, iar versiunea finalizată va fi publicată la începutul anului 2025.
Ghidul OMS recomandă guvernelor să implementeze etichete care să includă informaţii nutriţionale şi o explicaţie a ceea ce înseamnă acestea cu privire la caracterul sănătos al unui produs.
Un exemplu ar fi NutriScore, dezvoltat în Franţa şi utilizat într-o serie de ţări europene, care clasifică alimentele de la A (verde, conţinând nutrienţi esenţiali) la E (roşu, conţinând niveluri ridicate de săruri, zaharuri, grăsimi sau calorii adăugate).
Chile şi alte câteva ţări din America Latină utilizează un sistem mai dur, cu avertismente privind conţinutul ridicat de zahăr, sare sau grăsimi pe partea din faţă a ambalajului, într-un octogon negru care seamănă cu un stop.
Expertul în etichetarea alimentelor Lindsey Smith Taillie, co-director al Programului global de cercetare alimentară de la Universitatea din Chapel Hill, Carolina de Nord, a declarat că industria alimentară a respins avertismentele şi favorizează etichetele „non-interpretative”, care includ informaţii nutritive, dar nu şi un ghid de înţelegere a semnificaţiei acestora, precum cele utilizate în Statele Unite.
„Cel mai important lucru pentru majoritatea ţărilor la nivel mondial va fi limitarea consumului excesiv de zaharuri adăugate, sodiu (sare), grăsimi saturate şi alimente ultraprocesate în general”, a precizat ea.
Cercetările efectuate în această vară de Taillie au arătat că etichetele de avertizare din Chile, alături de alte politici, cum ar fi restricţiile de comercializare pentru copii, au însemnat că chilienii au cumpărat cu 37% mai puţin zahăr, cu 22% mai puţin sodiu, cu 16% mai puţine grăsimi saturate şi cu 23% mai puţine calorii totale, comparativ cu situaţia în care legea nu ar fi fost pusă în aplicare.
OMS, care nu a recomandat etichete de avertizare mai dure, a declarat că nu există suficiente dovezi pentru a determina cel mai bun sistem de etichetare.
Alianţa Internaţională pentru Alimente şi Băuturi (IFBA), printre ai cărei membri se numără Companiile Coca Cola şi Mondelez International – una dintre cele mai mari companii de snacks-uri din lume care deţine peste 40 de brand-uri, printre care Oreo, Cadbury, Milka, Toblerone, BelVita, 7Days, 5Star, Tuc, Philadelphia, în 150 de ţări – a declarat că membrii săi aplică deja standarde internaţionale minime la nivel global. Acestea includ listarea nutrienţilor pe spatele ambalajelor, plus un detaliu pe partea din faţă a ambalajului privind cel puţin conţinutul energetic, acolo unde este posibil, în conformitate cu sistemul internaţional Codex Alimentarius.
„Este ceva ce companiile globale pot face, dar este clar că nu este suficient, deoarece piaţa este dominată de producătorii locali”, a declarat Rocco Renaldi, secretarul general al IFBA. Acesta menţionat că membrii alianţei sprijină în general recomandările OMS şi etichetele bazate pe nutrienţi.
„Dar diavolul stă în detalii – în general, nu sprijinim abordările care demonizează anumite produse”, a spus el. „Nu credem că etichetele de tip avertizare pentru sănătate au ce căuta pe produsele alimentare care sunt considerate sigure, aprobate şi aflate pe piaţă, şi apreciate de consumatori”.
