România se află în topul ţărilor poluatoare atunci când vine vorba de gestionarea deşeurilor textile, iar peste 95% din textilele prezente în gospodăriile româneşti ajung să fie aruncate la gunoi şi incinerate, conform raportului Agenţiei Europene de Mediu, citat de Organizaţia Humana People to People. Principala cauza este lipsa unei infrastructuri de colectare, sortare şi reutilizare sau reciclare, arată organizaţia.
”România se află în topul ţărilor poluatoare atunci când vine vorba de gestionarea deşeurilor textile. Din cauza lipsei unei infrastructuri de colectare, sortare şi reutilizare sau reciclare, peste 95% din textilele prezente în gospodăriile româneşti ajung să fie aruncate la gunoi şi incinerate”, conform raportului Agenţiei Europene de Mediu, citat de Organizaţia Humana People to People.
Efectele sunt dezastruoase, deoarece fibrele sintetice aruncate în natură elibereză microplastice periculoase în mediul înconjurător, iar cele naturale generează efect de seră atunci când se descompun.
„La nivel european, conform raportului Ellen Mac Arthur, mai mult de 80% din texilele din gospodării sunt aruncate şi ajung la groapa de gunoi sau în mediul înconjurător. În România, situaţia este şi mai dezolantă, pentru că depăşim 95%. Conform raportului Agenţiei Europene de Mediu (EEA) din acest an cifra este de 99% şi are la bază date colectate în anul 2020. Însă încerăm să fim optimişti datorită faptului că în unele oraşe au început deja iniţiative de colectare separată a textilelor. Principala cauză ţine de faptul că nu avem un mecanism de colectare separată şi sortare a textilelor în România adaptat volumelor existente, astfel încât să fie mai uşor de urmărit traseul lor şi să putem apoi reutiliza textilele conforme ori să le reciclăm. Conform ierharhiei zero deşeuri, reutilizarea textilelor este prioritară reciclării. Este mai eficient şi mai prietenos cu mediul să reintroducem în circuit, de exemplu, hainele aflate în condiţie bună, să poată fi purtate din nou de oameni, ca produse second-hand”, explică Mădălina Corciu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.
Uniunea Europeană are însă în plan o serie de măsuri ce vor trebui implementate obligatoriu de fiecare ţară membru. Una dintre acestea va intra în vigoare chiar la 1 ianuarie 2025.
„Începând cu anul viitor, colectarea separată de textile va fi obligatorie şi în România. Acest fapt va ajuta autorităţile să monitorizeze mai bine ce se va întâmpla cu aceste textile odată ce vor fi colectate. Va fi, însă, nevoie de fonduri care să susţină costurile asociate structurilor de colectare, reutilizare şi reciclare. Într-o economie circulară a textilelor, producătorii sunt cei care trebuie să contribuie la sprijinul infrastructurii. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană pregăteşte o serie de măsuri de tip REP (Extinsă a Producătorului). Aceste noi politici plasează responsabilitatea financiară către producatori, ei trebuind plătească pentru fiecare produs textil nou pus în piaţă. Mai mult, ei trebuie să se asigure că acele produse nu ajung să aibă un impact negativ asupra mediului când ies din uz. Aceste politici sunt necesare şi binevenite, deoarece, fără ele, va fi imposibil de administrat volumele tot mai mari de textile post-consum. În plus, se vor crea şi noi sectoare de activitate, noi locuri de muncă în domeniul sortării, reutilizării, reparării si reciclării materialelor textile. O schemă REP bine gândită şi implementată va creşte în mod semnificativ dinamica costuri-venituri, va oferi transparenţă şi o platformă în care economia circulară din România poate exista”, adaugă Mădălina Corciu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.
Eco-taxele ar trebui să ia în considerare importanţa reutilizării hainelor într-o economie circular, spune ea.
Măsurile EPR (Responsabilitatea Extinsă a Producătorului), care vor fi implementate în anii următori, vor aduce anumite avantaje pentru România.
„Majoritatea hainelor cumpărate de consumatorii români sunt produse de companii din alte ţări. Odată cu noile măsuri REP, o eco-taxă ar trebui plătită în România pentru fiecare articol plasat pe piaţa românească, iar aceste noi taxe vor ajuta la menţinerea unui sistem sănătos pentru circularea hainelor ieşite din uz. Hainele second-hand reprezintă una dintre cele mai importante metode de a limita supraconsumul şi poluarea mediului. În Uniunea Europeană există în prezent o discuţie despre cum să se găsească o soluţie care să permită accesul facil la haine second-hand la preţurile de astăzi şi să se evite orice eco-taxă pentru sectorul de reutilizare a hainelor,” spune Karina Bolin, CEO al Humana People to People în România.
Dacă măsurile de Responsabilitate Extinsă a Producătorului şi mecanismul de colectare şi sortare a textilelor vor fi implementate corect şi eficient, vom asista la schimbări pozitive în ceea ce priveşte impactul acestei industrii asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, susţin reprezentanţii Humana People to People.
