Primăria Craiova a anunțat finalizarea proiectului care face posibilă furnizarea în oraș a apei de munte, una de calitate excepțională. Dar nu doar craiovenii beneficiază de investiție, ci, în total, peste 350.000 de locuitori din județele Dolj și Gorj vor putea consuma apă de izvor direct de la robinet. Proiectul, unic nu doar în ţară, ci şi în Europa, a fost prezentat în cadrul conferinței România Inteligentă, „Apă, sănătate, viață – gestionarea inteligentă a resurselor de apă”, organizată de Antena3 CNN.
Firul II de aducțiune Isvarna – Craiova este cea mai mare lucrare de infrastructură edilitară realizată după Revoluție în România. Valoarea întregului proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj a fost la semnare de 445,8 milioane de euro, dar ca urmare a ajustărilor de prețuri mai ales la materialele de construcție, s-a ajuns la un total de circa 600 de milioane de euro. Proiectul, care are ca obiectiv principal alimentarea cu apă de munte a orașului Craiova, dar și a câteva zeci de localități din județele Dolj și Gorj, a fost gândit și inițiat de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Prin Consiliul Local, municipiul Craiova este acționarul majoritar al Companiei de Apă Oltenia SA, principalul operator al județului Dolj în domeniul apă-canal, așa că performanța companiei și strategia de investiții sunt printre responsabilitățile autorității locale. „Este un proiect despre care se discută din anii ’80, pe care l-au promis toți primarii și care a fost o provocare pentru mine. În anul 2012, când am fost învestită prima oară primar, fostul director de la compania de apă mi-a spus: uite un proiect care poate să rămână pentru următorii 100 de ani, cu atât mai mult cu cât urmează o criză mondială a apei. (…) Proiectul, ca să vă dați seama de mărime, a durat peste zece ani de când am început să discutăm despre el, de când am început să lucrăm. Sunt 123 de kilometri de conductă care s-au introdus, au fost făcute peste 7.000 de exproprieri pe raza a două județe și 16 localități”, a explicat Lia Olguța Vasilescu în cadrul conferinței România Inteligentă, „Apă, sănătate, viață – gestionarea inteligentă a resurselor de apă”.
Apa bună, eforturi mari
Primul fir al aducțiunii de la Isvarna, cu o lungime de 117 kilometri, a fost realizat în perioada 1963-1966. Din cauza tehnologiei folosite în acea perioadă, debitul a fost unul redus, așa că nu acoperea necesarul Craiovei. Prin urmare, a fost completată cu sursa Jiu-Ișalnița, pusă în funcțiune în 1976, și cu alte surse de capacitate mică. Lucrurile s-au degradat cu timpul, con ducta aducțiunii Isvarna I aflându-se în prezent într-un stadiu avansat de degradare. Din cauza avariilor dese, dar și în contextul secetei din ultimii ani, alimentarea cu apă a Craiovei devenise o problemă stringentă. „Firul 1 a fost construit la o altă calitate și, oricum, după 50 și ceva de ani conducta aceea trebuia să fie schimbată. Dar debitul era mic, adică ce ajungea în Craiova trebuia să fie combinat cu apă din Jiu, din Gioroc sau din alte surse, astfel încât să poată să asigure necesarul pentru Craiova. Cu firul II acoperim tot necesarul doar din Isvarna”, a precizat Lia Olguța Vasilescu. Pornind de la poalele munților Vâlcan, din județul Gorj, Isvarna II aduce în Craiova apă de cea mai bună calitate, printr-o conductă realizată din PAFSIN, un material garantat timp de 100 de ani. „Izvorul de la Tismana, din satul Isvarna, de unde este captarea, a fost și este monitorizat din anul 1965. Din 1965 și până în prezent nu a scăzut niciodată debitul de apă de acolo, nici măcar 1 centimetru în camera colectoare. Prin urmare, apa de izvor, apa de munte este foarte importantă. De multe ori, chiar și în anul acesta, când a fost secetă aproape că puteai să treci Jiul dintr-o parte într-alta cu piciorul. Nu mai era debit suficient încât să iei apa, s-o tratezi cu substanțe chimice și s-o aduci la potabilitate. Or, această investiție, de la 123 km, prin cădere liberă, va asigura necesarul de apă pentru cetățenii din Craiova și din zona metropolitană a orașului Craiova”, a explicat Alin Șuiu, directorul general al Companiei de Apă Oltenia SA. Totuși, arată acesta, până să curgă apă prin conductă, drumul a fost lung și greu. „Ideea a plecat în 2012, s-a finalizat proiectul în 2017 și până la finalul lui 2019 am trecut prin filtrul Jaspers, reprezentantul Comisiei Europene care analizează proiectele și vede dacă acestea sunt eligibile, dacă primesc sau nu finanțare europeană. Au venit cei de la Comisie, o delegație formată din mai multe persoane, mai multe naționalități, și au început să ia la verificat la pas proiectul. Au stat undeva la două săptămâni la Craiova și am mers cu ei în toate localitățile. (…) În 2019, la final, a plecat proiectul la Comisie, iar în martie 2020 eram invitați să semnăm contractul de finanțare.” A venit însă pandemia, lucrurile s-au mai amânat și din cauza contestațiilor, dar până la urmă lucrările la firul II de aducțiune au demarat la sfârșitul anului 2020, fiind împărțite în 6 tronsoane, pentru o bună supervizare și pentru a urgenta realizarea proiectului. Iar decizia s-a dovedit una de bun augur, asta cu atât mai mult cu cât lucrarea a fost una de mare complexitate, presupunând multe soluții inginerești inovative. „Printre provocările care au fost întâmpinate în realizarea aducțiunii firului Isvarna II au fost și cele de natură tehnică legate de diametrul conductei, care a necesitat o logistică specială pentru partea de montaj, faptul că o parte din tronsoanele care au fost executate în vecinătatea Jiului au întâmpinat o zonă cu pânză freatică ridicată, și aș menționa aici lucrările speciale care au fost executate, cele 34 de lucrări de supratraversare de ape curgătoare, permanente și nepermanente, faptul că a fost subtraversat barajul de la Rovinari, că au fost executate subtraversări de drumuri naționale și de căi ferate”, a punctat ing. Ștefan Iulian Niculescu, șef DIP Compania de Apă Oltenia SA. Investițiile majore au fost realizate și la stația de captare, aceasta fiind modernizată și dispunând de cele mai noi tehnologii. „Isvarna este una dintre cele mai pure ape din România. Nu are nevoie de niciun fel de tratare. Doar că DSP ne obligă să aplicăm o corecție de clor la plecarea din stație pentru dezinfecția pe conductă, pe traseu. Este o obligație legală, nu ne-am dori-o, dar asta este legislația și noi trebuie să o respectăm. Avem o instalație care produce hipoclorit din sare (…) putem produce suficient hipoclorit încât să avem pe toată aria de operare. Deci garanția că furnizăm o apă de calitate este prin buletinele de analiză pe care DSP-ul le eliberează, pe lângă laboratoarele noastre care sunt acreditate”, a mai precizat Alin Șuiu. Toate aceste investiții vin cu numeroase avantaje pentru cei 350.000 de beneficiari care vor avea la robinet apă de cea mai bună calitate. De asemenea, de câștigat are și Compania de Apă, care își scade semnificativ costurile de operare și mentenanță. „Luând apă din barajul de la Ișalnița, avem nevoie de substanțe pentru tratarea apei, care costă foarte mult. Avem nevoie de consum de energie pentru a pompa apa de la Ișalnița în rezervoarele de înmagazinare din Craiova. Apa de la Isvarna până la Craiova nu este pompată, ea vine prin cădere liberă datorită altitudinii. Nu avem cost de energie decât ce consumăm în stație, cu iluminatul public sau pentru monitorizare. Vor scădea costurile inclusiv cu angajații. Cu siguranță această investiție este de un beneficiu real pentru companie, iar profitul acesteia va crește, profit pe care nu ni-l iau acționarii, conform legislației se întoarce în investiții. Și mai e ceva care nu se poate contabiliza: sănătatea cetățenilor care beneficiază de această apă pură. Cel mai important lucru acesta este!”, a încheiat directorul general al Companiei de Apă Oltenia SA.
