Anul trecut evenimentele meteorologice extreme au făcut de mai multe ori sistemele de transport inutilizabile, distrugând infrastructura și perturbând lanțurile de aprovizionare pentru perioade lungi. Estimările arată că valurile de căldură se vor înmulții de 30 de ori, iar inundațiile, secetele și incendiile puternice vor devenind mult mai frecvente până la sfârșitul secolului. Toate aceste extreme climatice vor afecta puternic rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Pentru a o face mai rezistentă la toate aceste schimbări este nevoie de investiții în valoare de 71 miliarde de euro până la mijlocul acestui secol, arată un studiu comandat de către Comisia Europeană. Rețeaua TEN-T conectează 424 de orașe europene importante, cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare.
La cele 71 miliarde de euro ar urma să se mai adauge investițiile necesare pentru perioada actuală, subliniază studiul, fără însă a avansa o sumă în acest caz. În scenariul de bază, care ia în calcul eforturi moderate pentru a atenua schimbările climatice (emisiile globale de gaze cu efect de seră continuă să crească de-a lungul secolului XXI, atingând apogeul la jumătatea secolului și scăzând treptat ulterior), și o creștere a temperaturii globale de aproximativ 2,6 până la 4,8 grade Celsius până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale, UE27 va trebui să investească 69,50 miliarde de euro în adaptare pentru a aborda impactul riscurilor acoperite de studiu. Cele mai mari investiții de adaptare sunt necesare pentru infrastructura feroviară. Pentru a face căile ferate rezistente la riscurile climatice luate în calcul de studiu bază sunt necesare circa 27 miliarde de euro în scenariul climatic de bază. A doua mare investiție de adaptare este necesară pentru a pregăti porturile maritime TEN-T în valoare de 23 miliarde de euro pentru orizontul 2050. Drumurile ocupă locul al treilea ca necesar de investiții în adaptarea climatică, ele fiind de aproximativ 16 miliarde de euro. Spania este țara care trebuie să facă cele mai mari investiții pentru adaptarea rețelei, 10,2 miliarde de euro, urmată de Franța și Italia.
Sume uriașe necesare finalizării rețelei TEN-T
Rețeaua va fi dezvoltată sau modernizată în trei etape: rețeaua centrală ar trebui finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă, recent adăugată, până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050. Studiul estimează că pentru finalizarea rețelelor centrale și extinse ale TEN-T, investițiile se ridică la 866 miliarde de euro (în termeni de 2023). Din investiția estimată, aproximativ 201 miliarde de euro reprezintă costul total al proiectelor cheie transfrontaliere, iar aproximativ 39 miliarde de euro sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu standarde tehnice feroviare. Nefinalizarea proiectelor transfrontaliere este de așteptat să reducă traficul feroviar internațional de persoane cu 14% și cu 7,5% pentru marfă până în 2050. De asemenea, este de așteptat să reducă Produsul Intern Brut (PIB) al UE cu 0,4% în 2030 și cu 0,8% în 2050 față de valoarea de referință. Facilitatea Conectarea Europei (CEF) a fost identificată ca având un rol important pentru finalizarea la timp a proiectelor transfrontaliere.
Frecvența fenomenelor climatice extreme va crește
Valurile de căldură: Valurile de căldură sunt categoria de pericole pentru care studiul estimează cea mai mare creștere a frecvenței. Până la jumătatea secolului (2024-2075), se estimează că toate categoriile de transport se vor confrunta valuri de căldură extreme semnificativ mai mari într-un scenariu cu emisii medii poluante mai mari (scenariul de bază). Vor experimenta, în medie, de 17,6 ori mai multe valuri de căldură extreme în cazul unor măsuri moderate de atenuare a schimbărilor climatice, iar 16% din rețea ar urma să se confrunte cu un val de căldură extremă pentru prima dată. Porturile maritime vor fi lovite de valuri de căldură extreme de 21,1 ori mai multe, iar 21,3% dintre ele vor experimenta această extremă climatică pentru prima dată. Căile ferate și drumurile se vor confrunta în medie cu creșteri de 18 ori, iar aproximativ 16% din rețelele vor fi expuse pentru prima dată acestor fenomente. Căile navigabile interioare (IWWs) se vor confrunta cu de 18 ori mai multe valuri de căldură, afectând pentru prima dată 14,6% din rețelele lor. Până la sfârșitul secolului expunerea la valurile de căldură extremă va crește și mai mult, aeroporturile înregistrând o creștere de 28,8 ori, porturile de 33 de ori, iar căile ferate și drumurile de aproximativ 30 de ori.
Inundațiile: Segmentele TEN-T se vor confrunta cu de până la trei ori mai multe inundații, comparativ cu situația de acum, într-un scenariu cu emisii medii poluante mai mari. Expunerea la inundații va crește și ea, deși într-o măsură mai mică decât valurile de căldură. Până la jumătatea secolului, aeroporturile din UE vor înregistra o creștere medie de 10% a inundaților provocate de ieșirea din matcă ale râurilor, 1,8% din rețeaua lor devenind pentru prima dată expusă. Porturile, căile ferate și drumurile vor experimenta creșteri similare ale expunerii la inundații, cu aproximativ 20% în medie, zonele nou expuse variind de la 3,5% la 4,6%. Căile navigabile interioare vor înregistra în medie o creștere mai mare de 50%, 9,5% din rețea devenind nou expusă.
Seceta: Infrastructura europeană de transport se va confrunta cu mult mai multe secete în contextul schimbărilor climatice viitoare. Segmentele TEN-T vor suferi până la 14 ori mai multe perioade de secetă până la mijlocul secolului într-un scenariu cu emisii medii mai mari. Până la jumătatea secolului, aeroporturile din UE vor suferi în medie de 11,3 ori mai multe din cauza secetei, iar 38,2% din rețea va fi expusă pentru prima dată la acest fenomen. Porturile și căile ferate se vor confrunta cu creșteri ale expunerii la secetă de 11 și, respectiv, 14,3 ori, iar 35% și 47,3% din rețea va deveni expusă pentru prima dată. Drumurile se vor confrunta cu o expunere de 13,3 ori mai mare, fenomenul afectând pentru prima dată 44,5% din rețeaua de drumuri.
Incendiile de pădure: Segmentele TEN-T vor fi afectate de până la patru ori de mai multe incendii de vegetație până la sfârșitul secolului, comparativ cu prezentul, într-un scenariu cu emisii medii poluante mai mari. Până la jumătatea secolului, aeroporturile vor înregistra o creștere cu 80% a incendiilor de vegetație, iar porturile, căile ferate și drumurile vor experimenta creșteri de aproximativ 50% până la 80%. În ceea ce privește valurile de căldură, zona mediteraneană înregistrează cea mai puternică creștere, în special Spania și Portugalia, precum și Europa de Est.
Cum ar arăta situația în România (scenariul de bază)
Rețeaua feroviară – Până la mijlocul secolului, în scenariul de bază costurile pentru adaptarea rețelei feroviare TEN-T care traversează România au fost estimate la 187 milioane de euro. Din această sumă, 182 milioane de euro se estimează că vor trebui utilizați pentru a o pune la adăpost de incendiile de pădure, iar 5 milione de euro pentru inundațiile provocate de revărsarea râurilor.
Rețeaua de drumuri – În cazul rețelei de drumuri de pe ruta TEN-T, investițiile sunt estimate la 178 milione de euro. Cei mai mulți bani, 162 milioane de euro, ar urma să fie utilizați pentru protecția împotriva incendiilor de pădure, iar restul pentru lupta împotriva inundațiilor provocate de revărsarea râurilor.
Căile navigabile interioare – Aici costurile pentru țara noatră au fost estimate la 8 milioane de euro, ele urmând să fie împărțite în mod egal între protecția împotriva incendiilor de pădure și revărsarea apelor. În schimb, dacă vorbim despre secetă, aici investițiile necesare pentru a păstra căile navigabile deschise se ridică la peste 84 milioane de euro
Porturile maritime – Costuri pentru adaptarea porturilor maritime la schimbările climatice până la jumătatea acestui secol au fost estimate la 161 milioane de euro. Cea mai mare parte din această sumă, 105 milioane de euro, ar trebui utilizată pentru protecția împotriva furtunilor costiere.
Rețeaua TEN-T în România
Pe teritoriul României, reţeaua feroviară TEN-T acoperă porțiunile magistralelor feroviare 800 (București Nord-Ciulnița – Fetești – Medgidia – Constanța – Mangalia) şi 900 (București – Videle – Roșiori Nord – Craiova – Filiași – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj – Timișoara), precum și o mare parte din porțiunile magistralelor 200 (Brașov – Podu Olt – Sibiu – Vințu de Jos – Simeria – Arad – Curtici) şi 300 (București Nord – Brașov – Sighișoara -Teiuș – Războieni – Cluj-Napoca – Oradea). Rețeaua rutieră este parte a coridoarelor Rin-Dunăre şi Orient. Coridorul Rin-Dunăre are 1.199 km de autostradă în România (nu toată funcțională), iar Cordorul Orient prevede 417 km (nu toți funcționali).
