Economiștii care au participat la un sondaj realizat de cotidianul Financial Times (FT) înclină spre spaniolul Pablo Hernandez de Cos și olandezul Klass Knot pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), transmite EFE.
Foștii președinți ai băncilor centrale din Spania și Țările de Jos se profilează drept candidați puternici pentru funcția de președinte al instituției cu sediul la Frankfurt, poziție care va deveni vacantă în noiembrie 2027, când expiră mandatul de opt ani al lui Lagarde.
Potrivit Financial Times, există mai mulți candidați care au început să se poziționeze pentru această poziție pe fondul unei reorganizări majore a conducerii BCE în următorii doi ani. Atât președintele Bundesbank, Joachim Nagel, cât și Isabel Schnabel, membru al consiliului director de la BCE, și-au exprimat în mod public interesul pentru postul de președinte al BCE.
Cu toate acestea, dintre cei 70 de economiști care au participat la un sondaj derulat de cotidianul Financial Times pe tema următorului președinte al BCE, 26% l-ar alege pe spaniolul Hernandez de Cos pentru a-i urma lui Lagarde. Klass Knot, al cărui al doilea mandat de șapte ani ca guvernator al băncii centrale olandeze s-a încheiat în luna iunie, a fost susținut de 24% dintre respondenți, proveniți din sectorul privat, think tank-uri și universități.
‘După părerea mea, Hernandez de Cos este candidatul cu cele mai mari cunoștințe tehnice despre politica monetară și banca centrală’, a declarat Christian Kopf, director la Union Investment, unul din cei mai mari gestionari de active din Germania. Numirea unui ‘tehnocrat de carieră’ precum Hernandez de Cos ar trimite ‘un semnal clar că Europa nu se va zgudui și că euro va rămâne o monedă puternică’ într-un moment în care independența băncilor centrale a fost sub presiune în țări precum Statele Unite, a adăugat Kopf.
Francesco Papadia, economist la think-tank-ul Bruegel, l-a descris pe olandezul Klass Knot drept un factor de decizie cu ‘o abordare solidă, orientată spre stabilitate a politicii monetare’, precum și ‘flexibilitatea necesară pentru a se adapta la schimbarea circumstanțelor’.
Cei doi candidați germani cunoscuți până acum, Schnabel și Nagel, au primit sprijinul a 14%, respectiv 7% dintre economiștii intervievați de Financial Times.
