Băncile din România au acordat credite noi populaţiei şi companiilor, în perioada ianuarie 2020-august 2023, în valoare de peste 410 miliarde lei, ceea ce reprezintă echivalentul a 29% din Produsul Intern Brut al României (PIB) aferent anului 2022, a anunţat, joi, Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
Volumul creditelor noi, acordate populaţiei şi companiilor în 3 ani şi opt luni de la debutul pandemiei, depăşeşte cu 8,25% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii august 2023, de aproape 379 miliarde lei.
De asemenea, în primele opt luni ale anului în curs au fost acordate împrumuturi noi în valoare de 89 miliarde lei, mai mult decât în tot anul 2020.
„Soldul creditului neguvernamental se calculează ca diferenţa dintre totalul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor şi rambursările parţiale şi totale, precum şi vânzările de credite. Viteza de reînnoire a creditelor este accelerată de impulsionarea finanţării companiilor, o pondere importantă dintre acestea accesând împrumuturi cu scadenţă scurtă, de sub un an”, precizează ARB.
Potrivit sursei citate, sistemul bancar a demonstrat că este parte din soluţie la crizele suprapuse, asigurând finanţare în ritm susţinut şi pe baze sustenabile, economisire la dobânzi competitive în raport cu alte state şi alte produse şi servicii digitale. Băncile contribuie la finanţarea afacerilor, a proiectelor de investiţii şi a locuinţelor, pentru 2,2 milioane debitori, stimulând astfel creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Totodată, reprezentanţii ARB susţin că sectorul bancar facilitează economisirea, la dobânzi competitive, pentru atingerea obiectivelor financiare pe termen lung ale clienţilor. Astfel, 15,46 milioane deponenţi, în special persoane fizice dar şi persoane juridice, deţin depozite ce se ridică la aproape 548 miliarde lei în luna septembrie 2023. Băncile sunt strict reglementate, asigurând siguranţa depozitelor clienţilor şi stabilitatea sistemului financiar.
„Digitalizarea a accelerat în toată această perioadă. Instituţiile de credit investesc în tehnologie şi inovaţie, oferta de produse şi servicii online cunoscând o creştere semnificativă de la debutul pandemiei, din perspectiva eficienţei şi accesibilităţii. Numărul tranzacţiilor cu cardul per un milion locuitori a crescut de cinci ori, în 5 ani, fiind de 121 milioane în 2021, faţă de o medie a zonei euro de 164 milioane”, se mai arată în comunicatul asociaţiei.
Băncile rămân preocupate de intensificarea digitalizării cu asigurarea securităţii cibernetice pentru eficientizarea costurilor şi creşterea satisfacţiei clienţilor.
Pe de altă parte, rentabilitatea industriei bancare s-a menţinut inferioară ratei profitabilităţii companiilor nefinanciare în ultimul deceniu. Sectorul bancar se situează la finalul clasamentului rentabilităţii sectoarelor economice din România.
„Industria bancară se poziţionează pe locul 20 din 24 în topul sectoarelor economice din perspectiva rentabilităţii capitalurilor. Rentabilitatea capitalurilor companiilor nefinanciare (ROE mediu al sectoarelor economice) a fost de 24% în anul 2022, în timp ce băncile au avut o rentabilitate a capitalurilor de 16,4%. Rentabilitatea activelor (ROA) sistemului bancar s-a situat la 1,5%, de aproape 5 ori mai mică decât media indicatorului aferent sectoarelor economice, de 7,1%, în anul 2022. În ceea ce priveşte poziţionarea în topul sectoarelor economice în funcţie de rentabilitatea activelor, sectorul bancar se situează pe ultima poziţie, adică locul 24 din 24 de sectoare economice”, afirmă reprezentanţii ARB.
Potrivit ARB, băncile contribuie la dezvoltarea economică şi la creşterea bunăstării economice prin finanţarea proiectelor de infrastructură, educaţie, sănătate şi altele care au un impact pozitiv asupra societăţii. Industria bancară din România asigură un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice şi financiare, cu impact asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri şi a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.
