Ion Sterian, directorul general al Transgaz a avut astăzi o întrevedere cu managementul companiei de stat „Srbiyagaz”, reprezentat de directorul Dusan Bajatovic, cu ocazia semnării Memorandumului de Înțelegere privind proiectul de construire a interconectorului de gaze între România şi Serbia.
Proiectul „Interconectarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale din România cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia” presupune construirea unei conducte noi de transport gaze naturale ce va asigura conexiunea dintre conducta magistrală de transport gaze naturale „BRUA” şi Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia.
“Astăzi, am convenit reluarea discuţiilor în vederea începerii construirii interconectorului în 2025. Trangaz a finalizat deja toată documentaţia pentru această investiţie, iar domnul Dusan Bajatovic a promis că vor accelera procedurile. Dacă lucrurile vor decurge cum trebuie, estimăm finalizarea investiției până în 2028. Managementul „Srbiyagaz” a acceptat invitaţia noastră de a veni la Bucureşti în data de 19 august unde vom pune la punct investiţia, la nivel de detalii, inclusiv graficul de implementare. Gazoductul va avea o capacitate între 1,6 şi 2,5 miliarde metri cubi. Pe teritorul României, gazoductul se va cupla la conducta BRUA Faza I (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de 85,56 km (graniţa dintre România şi Serbia-localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş). Tot la graniţă va exista şi o staţie de măsurare. Toate localităţile prin care va trece acest gazoduct vor fi racordate la gaz. Deja am dat către UAT avizele provizorii de racordare, urmând să le dăm şi avizele tehnice de racordare. Serbia vrea diversificarea surselor de gaze, iar Transgaz poate asigura tranzitul de gaze din Marea Caspică, LNG de la terminalele din Grecia şi Turcia, gazele care vor fi exploatate din Marea Neagră. Sunt sigur că piaţa va regla toate volumele de gaze”, ne-a declarat Ion Sterian, directorul general Transgaz.
Gazoductul va traversa, pe teritoriul României, următoarele UAT-uri: Recaș, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pișchia, Sânandrei, Orțișoara, Satchinez, Biled, Șandra, Gottlob, Comloșu Mare. Conducta va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecțională a unui debit de gaze de minim 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h).