Securitatea energetică înseamnă și securitate informațională, iar România trebuie să fie pregătită să-și apere infrastructura critică, dar și percepția publică asupra propriei stabilități, a subliniat George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la Conferința EnergIntell 2025.
Într-un context geopolitic volatil, marcat de crize, tranziția energetică și de nevoia de independență strategică, România se afirmă tot mai clar ca hub energetic regional al Europei de Sud-Est (SEE), care poate să susțină proiecte strategice de infrastructură și securitate energetică, având un impact transfrontalier. Cu un mix energetic echilibrat – nuclear, hidro, gaze naturale și surse regenerabile – România se află într-un punct de inflexiune între tranziția verde europeană și nevoia de reziliență economică și securitate energetică. Acestea sunt principalele concluzii ale ediției a III-a a Conferinței Internaționale EnergIntell – ‘Energy Concerns in National Security and Business Intelligence’, se arată într-un comunicat de presă.
Dezbaterile au adus în prim-plan convergența dintre energie, tehnologie, educație, credibilitate instituțională și business inteligence ca fundament al competitivității regionale. Evenimentul a fost organizat joi de Academia de Studii Economice din București, prin Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), cu sprijinul Academiei Naționale de Informații ‘Mihai Viteazul’, al Centrului Român al Energiei și al Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’.
Dimensiunea strategică a energiei și nevoia de protejare a infrastructurii critice și informaționale a fost reliefată de către George Niculescu, președinte ANRE.
‘Energia nu mai înseamnă doar producție sau transport – ea a devenit un instrument strategic de putere. Într-un context geopolitic marcat de presiuni și dezinformare, securitatea energetică înseamnă și securitate informațională. România trebuie să fie pregătită să-și apere infrastructura critică, dar și percepția publică asupra propriei stabilități’, a spus George Niculescu, citat în comunicat.
Acesta a adăugat că predictibilitatea și încrederea sunt pilonii de bază pentru atragerea investițiilor strategice.
În contextul transformărilor profunde prin care trece sectorul energetic la nivel global, România se confruntă cu provocarea de a-și consolida securitatea energetică, menținând totodată ritmul cu obiectivele de tranziție verde și dezvoltare durabilă.
‘România și Europa de Sud-Est se află la intersecția dintre vulnerabilitate și oportunitate. Viitorul energetic nu se mai măsoară doar în capacități instalate, ci în reziliență, cooperare și adaptabilitate. Independența energetică nu este o destinație, ci un proces constant de consolidare a suveranității economice’, a declarat, în cadrul evenimentului, Daniela Lulache, expert internațional în politici energetice.
Într-un peisaj global marcat de competiția pentru resurse și influență, energia a devenit un element central al echilibrului economic și geopolitic. În acest context, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei și CEO al Adrem, a atras atenția asupra importanței valorificării mixului energetic al României ca instrument de consolidare a puterii și independenței economice.
‘Energia, în toate formele sale, este moneda puterii. Țările care reușesc să o gestioneze eficient vor deține controlul economic și geopolitic al următoarelor decenii’, consideră Corneliu Bodea.
Într-o perspectivă care depășește dimensiunea tehnologică a energiei, Mireille Rădoi, fondator EnergIntell și director general al Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’, a evidențiat că progresul energetic al României depinde de capacitatea societății de a integra educația, inovația și colaborarea interdisciplinară.
‘Discutăm adesea despre megawați, rețele și infrastructuri, dar în centrul acestei ecuații se află ceva mai delicat de construit și greu de apărat: încrederea. Încrederea între state, între instituții, între generații. Tranziția energetică nu este doar una tehnică, ci este una culturală care ne cere să comunicăm și să reducem distanța dintre cunoaștere și înțelegere. Niciun nivel de inovație, nici măcar AI, nu ne va salva dacă nu găsim o cale înțeleaptă de a o materializa spre binele umanității. Sustenabilitatea începe în mintea noastră, înainte de a ajunge pe piață’, a spus Mireille Rădoi.
Conferința EnergIntell 2025 a reafirmat faptul că energia este un vector al puterii și stabilității naționale, iar România dispune de resursele, expertiza și poziția strategică necesare pentru a valorifica tranziția energetică, a stimula inovarea și a întări cooperarea regională în domeniu.
Evenimentul a devenit polul acestor preocupări, reunind reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic și ai sectorului energetic, împreună cu invitați din Australia, Belgia, Grecia, Olanda, SUA și Turcia.
Organizatorii menționează contribuțiile vicepreședintelui pentru Energie și Infrastructură Atlantic Council – Landon Derentz, directorului strategic Analysis Services BV, Erik Elgersma, ambasadorului României în Australia, Radu Safta, directorului Centrului pentru Cercetare și Inovație în Securitate Cibernetică (CCSRI) al Universității RMIT din Australia, Mathew Warren, prorectorului de la Universitatea din Adelaide, Michael Goodsite, profesorului de Politică Internațională de la Universitatea Panteion din Atena, Dimitrios Triantaphyllou, conferențiarului universitar de la Universitatea din Istanbul, Mian Waqar Badshah, conferențiarului Igor Linkov din SUA, precum și a cercetătorului asociat al Institutului Egmont, Bernard Siman, O.B.E.
Noutatea evenimentului rezidă din elaborarea unei rezoluții care cuprinde cele mai importante puncte de vedere și recomandări ale participanților.
‘Pe măsură ce înaintăm în timp, să nu uităm că energia este limbajul prin care civilizația își negociază viitorul – iar aici, astăzi, noi suntem reprezentanții ei’, a precizat Mireille Rădoi.
