România are cel mai mare grad de nepotrivire a jobului cu studiile făcute de angajat. Potrivit biroului european de statistică Eurostat, rata nepotrivirii competențelor, care arată câți tineri (15-34 de ani) lucrează într-un domeniu diferit de cel pentru care s-au pregătit, este de 36,6% în România. Cu alte cuvinte, studiile făcute de circa 4 din 10 tineri români nu le folosesc la serviciu. Viitorul arată și mai sumbru, având în vedere că în România acest grad de nepotrivire a crescut în ultimii cinci ani, în timp ce alte state europene au implementat politici publice care au reușit să reducă acest decalaj.
Examenele naționale sunt în toi. Absolvenții de gimnaziu se luptă pentru un liceu bun. Mai precis, doar cei care s-au prezentat la examene, căci peste 7.000 de elevi prezenți în cataloagele claselor a VIII-a la începutul anului nu s-au mai prezentat la proba de română, conform datelor Ministerului Educației. Absolvenții de liceu, după ce dau examenul de Bacalaureat, vor ocupa locurile scoase la concurs de universități pentru diferite specializări. Din păcate, într-o mare măsură doar spre mândria părinților lor, însă într-o mult mai mică măsură spre succesul lor profesional viitor.
Imaginea pe care tinerii absolvenți de liceu o au despre profesiile pentru care se pregătesc este, de foarte multe ori, departe de realitatea pe care o regăsesc în facultate, dintr-o lungă listă de motive printre care: mulți profesori depășiți de progresele societății moderne, prea multă teorie și prea puțină aplicare practică, accentul pus mai mult pe memorarea materialului decât pe creativitate și dezvoltarea gândirii.
Așadar, cine vrea să aibă succes pe piața muncii din România trebuie să-și asume din start că cel mai valoros lucru pe care îl obține din studiile universitare este diploma care îi mai deschide uși către alte cursuri și formări. Cât despre pregătirea din facultate pentru locul de muncă, dacă se bazează pe ea, poate renunța din start, pentru a se scuti de o mare dezamăgire. Adevărata pregătire va fi cea de la locul de muncă, unde va simți rapid ce înseamnă piața reală față de mirajul din facultate.
În lipsa unor politici publice concrete de actualizare a materiei predate în facultăți, de înființare a unor specializări de care au nevoie companiile și de adoptare a unui stil de predare modern și practic, o nouă generație de studenți le vor păși pe urmele celor care deja trăiesc dezamăgirea. O nouă generație de studenți vor avea în față aceiași profesori care le vor preda aceeași materie învechită, de acum pe bani ceva mai mulți, însă în același sistem rupt aproape complet de nevoile reale de pe piața muncii, care se vor schimba cu o viteză și mai mare decât până acum, odată cu integrarea inteligenței artificiale.
