România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, în condiţiile în care cele două reactoare de la Cernavodă sunt oprite de trei luni, iar producţia hidrocentralelor s-a redus semnificativ din cauza secetei. Salvarea ar putea să vină de la Mintia, a cărei producţie de energie va creşte până la finalul anului, arată o analiză Frames. Mai mult, România are şanse serioase să devină din nou exportator net de electricitate în 2027 şi să se apropie de independenţa energetică, susţin consultanţii.
„România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimul deceniu. Cele două reactoare de la Cernavodă, care asigură în mod obişnuit aproximativ o cincime din electricitatea ţării, sunt oprite de aproape trei luni. Seceta a coborât Dunărea sub nivelul la care centrala nucleară îşi poate răci instalaţiile, iar aceeaşi lipsă de apă a redus serios producţia hidrocentralelor. Sistemul energetic naţional se află în stare de alertă încă din 1 august. România a pierdut temporar exact acele surse care produceau constant, la costuri mici, şi care asigurau echilibrul reţelei în orice moment al zilei”, arată, luni, într-un comunicat de presă, consultanţii Frames.
În acest context, pe 28 octombrie, piaţa românească pentru ziua următoare a înregistrat cel mai ridicat preţ mediu dintre cele 34 de pieţe europene urmărite zilnic, de aproximativ 311 euro pe megawatt-oră. În aceeaşi zi, Germania a avut circa 249 de euro, Franţa circa 253, iar ţările nordice au rămas sub 10 euro.
„În intervalul de seară, între 21:15 şi 21:30, preţul la Bucureşti a urcat peste 434 de euro pe megawatt-oră. Aceste cifre nu ajung imediat în facturile populaţiei, protejate parţial de contractele cu preţ fix, dar se transmit rapid în costurile industriei, ale comerţului şi, cu întârziere, în preţurile de consum”, se precizează în analiza Frames.
Mintia, colacul de salvare pentru această iarnă
Cea mai mare speranţă pentru lunile reci vine de la Mintia, noua centrală în ciclu combinat pe gaze, construită de grupul Mass Global, în urma unei investiţii de 1,4 miliarde de euro, şi care are o capacitate totală proiectată de aproximativ 1.700 de megawaţi. Prima turbină a început să trimită energie în reţea pe 15 octombrie, iar calendarul operatorului de transport prevede ca aproximativ 1.000 de megawaţi să fie disponibili până la sfârşitul anului, ceea ce ar fi echivalentul a aproape 12% din capacitatea funcţională actuală a sistemului. La aceasta se adaugă centrala de la Iernut, de 430 de megawaţi, un proiect întârziat de aproximativ cinci ani, care ar trebui să intre în producţie cel mai probabil în prima parte a lui 2027.
Rolul acestor centrale este unul de echilibru, nu de ieftinire a energiei, avertizează consultanţii.
„Mintia este o veste foarte bună pentru siguranţa sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne aşteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar preţul energiei produse depinde de piaţa gazelor”, declară Adrian Negrescu, manager Frames.
Acesta spune că noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliţă, a pus pe masă o ţintă ambiţioasă: conectarea a 5.800 de megawaţi noi de producţie până la sfârşitul lui 2027, atât din surse regenerabile, cât şi din centrale care pot funcţiona indiferent de condiţiile meteo.
„Ţinta de 5.800 de megawaţi este realistă doar dacă statul încetează să mai fie frâna. Investitorii privaţi au demonstrat că pot construi repede. Problema este că reţeaua, avizele şi racordările merg de câteva ori mai încet decât şantierele. Iar decizia de a nu mai închide centralele pe cărbune până nu avem cu ce le înlocui este una de bun-simţ, pe care trebuia să o luăm de la început”, spune Adrian Negrescu.
Revoluţia solară
Transformarea cea mai rapidă a sistemului energetic românesc s-a petrecut pe acoperişuri şi pe terenurile agricole transformate în parcuri fotovoltaice. Potrivit analizei Frames, numărul prosumatorilor a trecut de 300.000 la începutul acestui an, cu o capacitate instalată de aproximativ 3.400 de megawaţi, de peste două ori mai mult decât la sfârşitul lui 2023.
În primele opt luni din 2026 s-au conectat la reţea peste 2.500 de megawaţi noi, dintre care mai mult de jumătate în solar şi peste 660 de megawaţi în stocare. Operatorul de transport estima încă aproximativ 2.000 de megawaţi până la finalul anului, jumătate în baterii.
Următorul val este cel al proiectelor hibride de mari dimensiuni. Parcul de la Ogrezeni, din judeţul Giurgiu, de exemplu, dezvoltat de compania austriacă Enery, combină 534 de megawaţi de panouri fotovoltaice cu un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră, într-o investiţie de peste 460 de milioane de euro, care ar urma să fie finalizată în vara lui 2027.
„Frames estimează că, dacă marile proiecte hibride, centralele pe gaze de la Mintia şi Iernut şi gazele din Marea Neagră intră în funcţiune în calendarul anunţat, România are şanse serioase să devină din nou exportator net de electricitate în 2027 şi să se apropie de independenţa energetică. Condiţia decisivă este reţeaua. Racordarea prosumatorilor şi a parcurilor fotovoltaice avansează mult mai lent decât construcţia lor: doar 41% dintre proiectele care au primit aviz tehnic au ajuns să fie conectate în termen de un an şi jumătate”, se precizează în comunicat.
În zilele cu mult soare, reţeaua din anumite zone ajunge la limita capacităţii, iar energia produsă nu poate fi preluată.
Transelectrica are un plan de investiţii de peste 2 miliarde de euro pe zece ani, însă ritmul lui trebuie accelerat pentru a ţine pasul cu investiţiile private, spun consultanţii.
„Independenţa energetică nu mai depinde de cât producem, ci de cât reuşim să transportăm şi să stocăm. Avem deja mii de megawaţi solari care lucrează la jumătate de capacitate pentru că reţeaua nu îi poate prelua. Dacă Transelectrica rezolvă blocajele de transport, parcurile hibride de tipul celui de la Ogrezeni pot schimba complet echilibrul sistemului încă din 2027″, afirmă Adrian Negrescu.
Pe termen mediu, sistemul energetic are toate ingredientele unei transformări reale: investiţii private record în solar şi stocare, gaze proprii în Marea Neagră şi un obiectiv guvernamental de 5.800 de megawaţi noi până la finalul lui 2027.
„Veriga slabă rămâne, însă, reţeaua de transport şi distribuţie, iar de viteza cu care va fi modernizată aceasta depinde dacă 2027 va fi anul independenţei energetice sau încă un an în care energia ieftină de la prânz se pierde, iar cea scumpă de seară se importă”, arată analiza Frames.
