România are în continuare un potențial crescut de dezvoltare în domeniul afacerilor și al investițiilor – acest mesaj a reieșit din intervențiile majorității vorbitorilor din prima parte a Forumului de afaceri franco-român organizat de Camera de Comerț și Industrie a Franței în România (CCIFER), pe 3 și 4 iulie, la București.
„Suntem deciși să jucăm curajos cartea digitalizării accelerate a marilor infrastructuri publice. Iar aici drumul corect este unul singur: să preluăm în mod organic din experiența unor actori economici de talia Orange în telecomunicații sau Atos în IT, cu energia unor start-up-uri românești care au crescut impresionant în ultimii ani, companii precum FintechOS sau Druid. Sunt deja nume sonore lansate de România în avanpostul mondial din zona noilor tehnologii și mi se pare o eroare să nu profităm de acest potențial uriaș. Trebuie să depășim cumva paradoxul acesta în care România este privită pe plan internațional drept un fel de Silicon Valley al Europei, dar noi, ca stat, nu transferăm acest potențial enorm în administrație. Ne dorim un sistem public digitalizat, eficient și prietenos cu contribuabilul”, a declarat prim-ministrul român Marcel Ciolacu.
2022 a fost un an foarte bun în domeniul comasărilor și achizițiilor (M&A), a arătat Răzvan Butucaru, Partner Mazars, care a punctat că tranzacțiile de acest gen au crescut cu 17% față de 2021, iar tendința va rămâne crescătoare și pentru perioada următoare. El a arătat că cele mai atractive sectoare sunt: energia, digitalul și industrialul, dar există potențial în România și pentru logistică, transporturi, pharma. Sunt importante predictibilitatea fiscală și modul în care se va face digitalizarea.
România rămâne o destinație atractivă pentru investiții, a afirmat Costin Borc (SNEF Group), printre atuurile sale enumerând: calitatea forței de muncă (în ciuda emigrării); orientarea geopolitică; securitatea personală și a proprietății. Totuși, România are și puncte slabe, a arătat Borc, printre care: lipsa predictibilității – „nu putem fi siguri pe cadrul legislativ, deoarece este dependent de cicluri electorale”, precum și densitatea agențiilor de reglementare, care „complică lucrurile, în loc să le simplifice printr-o bună colaborare”
James Hanson (Aegis) a arătat că sectorul investițiilor este susținut de PNRR, dar implementarea programelor este greoaie pentru ca nu există resursa umană în construcții în prezent. El a pledat și pentru flexibilizarea sistemului public, pentru a accepta soluții care vin din mediul privat.
„Viitorul industrial al Europei implică trecerea de la problematica crizelor succesive – materie primă, energie, continuitatea lanțurilor de aprovizionare – la generarea de valoare adăugată prin digitalizare, inovație și dezvoltare de competențe. Acestea sunt ingredientele strategice pentru împlinirea ambiției de suveranitate industrială la nivel european, în special în contextul provocărilor și oportunităților oferite de tranziția verde”, a arătat Adriana Record, directoare executivă CCIFER, la finalul panelului dedicat Viitorului industrial al Europei.
Vorbitorii din panelul dedicat tranziției ecologice au punctat atât resursele foarte mari de dezvoltare pe care România le are pe parte de energii regenerabile, dar și nevoia ca investitorii să aibă un cadru legislativ stabil și nevoia de a fi rezolvate unele de probleme locale.
„Aprofundarea cooperării noastre bilaterale este o prioritate, mai ales în sectoarele infrastructurii, energiei, inovației și agriculturii. Doar prin mai multe parteneriate vom construi, împreună, o Europă mai rezilientă, puternică și verede”, a declarat Olivier Becht, Ministrul delegat la Ministerul francez al Europei și Afacerilor externe, responsabil pentru Comerț Exterior, Atractivitate și prezența franceză la Internațional, în deschiderea Forumului.
