Termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale a fost prelungit până la data de 19 decembrie 2024, dar termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie 2024, a anunţat joi Ministerul Finanţelor, după ce Guvernul a aprobat un act normativ în acest sens.
Potrivit sursei citate, proiectele de acte normative aprobate joi vizează prelungirea mecanismului de alocare a unor împrumuturi din venituri din privatizare pentru cheltuielile neeligibile şi cofinanţări, în limita sumei de 1 miliard lei, pentru finalizarea proiectelor cu finanţare europeană din 2014-2020; introducerea unui calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic în vederea asigurării predictibilităţii fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice; prelungirea termenului pentru aplicarea facilităţilor fiscale stabilite prin OUG 107/2024.
Ordonanţa de urgenţă pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului este unul dintre proiectele de acte normative adoptate în şedinţa de Guvern în vederea soluţionării unor probleme urgente ale autorităţilor administraţiei publice locale, ţinând cont de faptul că, în prezent, sunt încă în implementare proiecte cu finanţare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, ce trebuie trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive au fost declarate ca fiind nefinalizate, nefuncţionale sau au fost etapizate la atingerea termenului de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020.
„Primarii vor putea duce la bun sfârşit proiectele nefinalizate şi vor putea face funcţionale proiectele blocate, din perspectiva regulamentelor europene. Fără acest sprijin, multe proiecte finanţate din fonduri europene ar fi rămas neterminate, cu consecinţe grave: pierderi pentru comunităţi, blocaje economice şi chiar riscul de a returna banii europeni deja utilizaţi”, a subliniat ministrul Marcel Boloş, citat în comunicat.
Astfel, unităţile administrativ-teritoriale, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, pot solicita, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu obligaţiile care îi revin, de la MF, până cel târziu la data de 15 februarie 2025, contractarea în anii 2024-2025 a unor împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard lei, pentru: asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, în vederea realizării/finalizării proiectelor nefinalizate/ nefuncţionale derulate în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri europene în perioada de programare 2014 – 2020, inclusiv a cheltuielilor aferente contractelor de lucrări pentru care se continuă implementarea după data de 31 decembrie 2023 şi pentru care MIPE confirmă implementarea acestora în cadrul proiectelor, precum şi valoarea decontată; cheltuielile neeligibile aferente proiectelor etapizate a căror valoare se confirmă de MIPE sau de către Agenţiile de Dezvoltare Regională, după caz, în calitate de autorităţi de management pentru programele regionale 2021-2027; asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, după caz, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate respectivelor proiecte.
Valoarea maximă ce poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială este: nelimitat pentru comune; nelimitat pentru oraşe; 20 milioane lei pentru municipii; 30 milioane lei pentru municipiile reşedinţă de judeţ şi pentru sectoarele municipiului Bucureşti; 35 milioane lei pentru judeţe.
De asemenea, a fost aprobată ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscal prin care se doreşte o creştere predictibilă a accizei pentru băuturi spirtoase.
„Ţinând cont de solicitările mediului de afaceri din industria alcoolului şi băuturilor alcoolice, menţinerea stabilităţii fiscale şi eficientizarea colectării obligaţiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a accizelor, MF, prin OUG, introduce: un calendar de creştere graduală a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic în vederea asigurării predictibilităţii fiscale pentru operatorii economici din domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice; exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creşterea preţurilor de consum, a nivelului accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare şi alcool etilic, având în vedere faptul că pentru aceste produse se introduce un calendar de creştere graduală a nivelului accizei pentru perioada 2025-2026, nivel calculat pe baza ratei mediei anuale a inflaţiei din anul 2024”, se arată în comunicat.
Tot prin intermediul acestui act normativ, Guvernul a decis prelungirea termenului de acordare a facilităţilor fiscale constând în anularea unor debite restante şi penalităţi, stabilite prin OUG 107/2024.
Concret, termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale se prelungeşte până la data de 19 decembrie 2024, dar termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie 2024.
„Este important de menţionat că cei care nu depun notificarea pot beneficia de facilităţi dacă achită integral sumele datorate până la 19 decembrie 2024. În acest caz, banii aferenţi penalităţilor vor fi restituiţi ulterior. Reamintim că actul normativ prevede anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice. Până la data de 19.11.2024, un număr de 149.589 contribuabili au depus Notificarea privind intenţia de a beneficia de anularea unor obligaţii bugetare, sau Cererea de anulare a unor obligaţii bugetare”, se spune în comunicat.
Separat de acestea, se asigură şi cadrul legal necesar achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, la data de 31 octombrie 2024 exclusiv prin mecanismul SWAP, întrucât acesta presupune efectuarea de tranzacţii simultane, având ca destinaţie finală acelaşi buget din care au fost sumele alocate iniţial.
Astfel, primarii pot compensa datoriile către furnizori cu datoriile furnizorilor la bugetul de stat sau asigurări sociale.
Ministerul reaminteşte că la rectificarea bugetară stabilită prin OUG 113/2024 din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat 1,2 miliarde lei în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 31 august 2024, raportate potrivit legii, rezultate din relaţii cu: furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, inclusiv cei care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat; bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale.
