Banca Mondială a obţinut angajamente de peste 11 miliarde de dolari din partea unor 11 ţări, pentru noi instrumente hibride de capital şi de garantare a portofoliului menite să extindă capacitatea de finanţare a băncii cu 70 de miliarde de dolari, într-un deceniu, pentru a combate schimbările climatice, pandemiilor şi altor provocări globale, transmite Reuters.
Contribuţiile voluntare, anunţate la reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional de la Washington, reprezintă cea mai mare îmbunătăţire unică a bilanţului Băncii Mondiale de când SUA şi alţi acţionari şi-au extins misiunea dincolo de combaterea sărăciei, în 2022.
În aprilie 2023, acţionarii Băncii Mondiale au susţinut o creştere a raportului de levier al băncii, pentru a creşte capacitatea de creditare cu aproximativ 40 de miliarde de dolari pe parcursul a 10 ani, şi au extins garanţiile bilaterale pentru a debloca o finanţare de încă 10 miliarde de dolari.
Cea mai mare parte a ultimului angajament de finanţare, în jur de 9 miliarde de dolari, a fost oferită de SUA către noua platformă de garantare a portofoliului, care sprijină împrumuturi private şi investiţii de capital în proiecte eligibile.
Dar contribuţia Washingtonului nu va fi doar în numerar. Acesta va veni parţial ca o garanţie a SUA pentru platforma Băncii Mondiale, susţinută de o cerere de creditare de 750 de milioane de dolari către Congres, a declarat un oficial al Trezoreriei SUA.
Acest lucru va limita efectul de pârghie al angajamentului la patru ori, permiţând împrumuturi suplimentare de 36 de miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu, a adăugat oficialul.
Japonia a declarat că va contribui cu 1 miliard de dolari la programul de garanţie, Franţa va contribui cu 500 de milioane de dolari, iar Belgia cuo sumă nedezvăluită.
Contributoare la mecanismul pentru capital hibrid – un instrument care include caracteristici atât ale datoriilor, cât şi ale capitalurilor proprii pentru a încuraja împrumuturile – sunt Marea Britanie, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Ţările de Jos şi Norvegia.
Marea Britanie a declarat că va contribui cu 100 de milioane de lire sterline.
Anshula Kant, directorul financiar al Băncii Mondiale, a declarat că facilităţile vor finanţa doar proiecte care au beneficii transfrontaliere, cum ar fi cele care reduc emisiile de gaze cu efect de seră sau ajută la prevenirea pandemiilor.
Ministra germană a Dezvoltării, Svenja Schulze, care a dat prima ştirea despre angajamentele referitoare la contribuţie, a spus că este necesară extinderea în continuare a capacităţii de creditare a băncii, deoarece nevoile ţărilor sărace vor continua să crească.
