Membrii Consiliului de Administraţie al BNR estimează o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie, conform Minutei şedinţei de politică monetară din 4 aprilie.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023, iar apoi la 7% în decembrie 2023 şi la 4,2% în decembrie 2024, implicând rămânerea ei uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei”, se menţionează în document.
Potrivit BNR, descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros -, precum şi de modificarea de la 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
Influenţele astfel exercitate vor fi resimţite mai ales pe segmentul energiei electrice şi combustibililor, precum şi pe cel al alimentelor procesate într-o oarecare măsură, afectând în consecinţă şi dinamica viitoare a inflaţiei de bază, au evidenţiat mai mulţi membri ai Consiliului.
„Impactul prezumat al noii configuraţii a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie este totuşi dificil de previzionat, iar balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflaţiei se înclină uşor în sens ascendent în actuala conjunctură, au convenit membrii Consiliului, evocând anunţul recent al ţărilor OPEC privind reducerea livrărilor de ţiţei, precum şi penuria de legume din Europa”, se mai arată în minută.
Totodată, s-a remarcat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense pe orizontul apropiat de timp şi în atenuare mai graduală decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o temperare mult mai modestă a creşterii trimestriale a economiei în semestrul I 2023, comparativ cu previziunile anterioare, după un avans peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul IV 2022.
Conform sursei citate, evoluţiile fac probabilă o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent decât s-a anticipat anterior şi pe o traiectorie mai înaltă. De asemenea, ele implică creşteri anuale încă robuste ale PIB în trimestrele I şi II 2023, însă în decelerare treptată, au arătat membrii Consiliului.
„S-a sesizat că indicatorii cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creşterii anuale a PIB în trimestrul I 2023, dar şi o contribuţie pozitivă adusă de formarea brută de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii”, se precizează în document.
Un impact expansionist este posibil în acest interval şi din partea exportului net, în condiţiile în care, dinamica anuală a exportului de bunuri şi servicii a devansat-o în luna ianuarie 2023 pe cea a importurilor, care a consemnat un declin mult mai accentuat, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb, au semnalat unii membrii ai Consiliului. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ faţă de perioada similară a anului trecut.
