Situaţia din sectorul construcţiilor poate fi considerată un indicator important al stării economice generale a ţării, iar Banca Naţională a României este interesată de elaborarea unor studii şi analize economice aprofundate despre evoluţiile din acest domeniu, a afirmat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Domeniul construcţiilor, în ansamblul său, reprezintă acum în România o componentă majoră a creşterii economice. De aceea, situaţia din acest sector poate fi considerată un indicator important al stării economice generale a ţării. Deschidem astăzi o platformă de dialog cu reprezentanţii acestui sistem. Suntem interesaţi de elaborarea unor studii şi analize economice aprofundate despre evoluţiile din acest domeniu. Parteneriatul pe care l-am încheiat cu Patronatul Proiectanţilor în Construcţii poate fi integrat, de altfel, în programe deja consacrate ale BNR, dedicate mediului de afaceri, precum EconomicHub, care a debutat în 2019. Pe aceeaşi linie se înscrie şi iniţiativa băncii centrale de a contribui la creşterea educaţiei antreprenoriale la nivel naţional, prin demararea în anul 2023 a proiectului Antreprenoriat de TOP alături de Asociaţia Română a Băncilor, Asociaţia Societăţilor Financiare din România, Asociaţia Română de Fintech, Bursa de Valori Bucureşti, Institutul Bancar Român, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Camera de Comerţ şi Industrie şi reprezentanţi ai mediului academic”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa cu tema „Dezvoltarea – de la planificare la stabilitate şi durabilitate”, organizată de Banca Naţională a României şi Patronatul Proiectanţilor în Construcţii.
El a menţionat că astfel de colaborări sunt ceva obişnuit pentru Banca Naţională, o instituţie care şi-a asumat deschis un rol important în dezbaterea economică.
„Încurajăm dezbaterile, schimbul de idei. Credem că prin dialog putem progresa. Avem un bun exemplu despre ce înseamnă clădirile solide, bine proiectate şi realizate, chiar aici. Ne aflăm în Palatele Băncii Naţionale, clădiri emblematice ale Bucureştiului şi României încă de la construirea lor, simboluri ale durabilităţii şi stabilităţii. Tot ceea ce numim astăzi centrul vechi al Bucureştiului s-a transformat dintr-un cartier oriental al târgoveţilor într-un vibrant centru financiar-bancar. În perioada interbelică erau aici 144 de bănci şi 14 societăţi de asigurare. Ele au funcţionat în patrulaterul cuprins între cheiul Dâmboviţei, Calea Victoriei, bulevardul Elisabeta şi bulevardul Colţei, acum bulevardul I. C. Brătianu. Un adevărat reper de arhitectură, dar şi de soliditate, responsabilitate şi chiar bunăstare”, a mai spus Mugur Isărescu.
