Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puțin în semestrul doi din 2025 și, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ținând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.
Conform datelor privind lichiditățile, deficitul bugetar din ianuarie și februarie s-a situat la 30 miliarde de lei (sau 1,6% din PIB-ul previzionat în 2025), similar cu nivelul de 29 miliarde de lei din 2024, ilustrând compromisurile politice din jurul consolidării fiscale, pe fondul potențialului impact negativ asupra creșterii economice. Mai mult, la fel ca majoritatea statelor membre UE, România se va confrunta cu presiuni privind majorarea cheltuielilor din domeniul apărării (care în 2024 s-au situat la 2,3% din PIB).
În pofida riscurilor politice și fiscale, scenariul de bază al Fitch estimează o redresare modestă, cu o creștere a economiei de 1,4% în 2025 și de 2,2% în 2026, ceea ce va ajuta la reducerea deficitului până la un nivel încă ridicat, de 6,8% din PIB, în 2026. Aceste evoluții nu vor preveni majorarea ponderii datoriei ca procent din PIB la 62% în 2026 (de la un nivel de 49% în 2023), peste nivelul mediu de 56% prevăzut în cazul țărilor din aceeași categorie de rating (‘BBB’) și la aproximativ 70% din PIB până în 2028, conform proiecțiilor de bază ale agenției.
Fitch avertizează că instabilitatea politică va rămâne ridicată în România înaintea repetării alegerilor prezidențiale din mai. Provocările la adresa reducerii deficitelor ridicate record și a stabilizării datoriei, și riscurile privind durabilitatea coaliției aflată la guvernare, pe fondul polarizării sociale, sunt reflectate în perspectiva negativă atribuită ratingului suveran al României BBB minus’, apreciază agenția.
Cei trei candidați principali înaintea votului din primul tur, în 4 mai, sunt: Crin Antonescu, candidatul oficial al Guvernului de coaliție format din trei partide, George Simion, liderul formațiunii populiste Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea cel mai mare partid din Parlament, și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care candidează ca independent. Un al doilea tur de scrutin va avea loc în 18 mai, dacă niciun candidat nu-și asigură peste 50% din voturi în primul tur.
După ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, în urma victoriei surpriză a ultranaționalistului Călin Georgescu, pe fondul unor presupuse ingerințe străine, incertitudinea politică a crescut semnificativ. Alegerile parlamentare din decembrie au avut ca rezultat un legislativ mai fragmentat, cu o creștere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE, se mai arată în analiza agenției de rating.
‘Evoluțiile din acest an sunt conforme cu opinia Fitch, exprimată încă de la revizuirea ratingului, în decembrie 2024, când a înrăutățit la negativă perspectiva atribuită ratingului României, conform căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puțin până la alegerile prezidențiale. În martie, Curtea Constituțională a respins în unanimitate candidatura lui Georgescu la alegerile prezidențiale din mai, ceea ce a provocat unele proteste ale susținătorilor săi. Georgescu a acceptat decizia și l-a susținut pe George Simion, a cărui candidatură ar putea deveni acum punctul central pentru a atrage opiniile anti-sistem și voturile de protest’, subliniază sursa citată.
Politica externă și apărarea sunt responsabilități cheie ale președintelui, însă acesta nu are un rol oficial în politica economică sau în măsurile direct legate de absorbția și alocarea fondurilor europene. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor prezidențiale ar putea avea implicații asupra încrederii investitorilor, a sustenabilității coaliției de guvernare și a capacității sale politice de a implementa consolidarea fiscală, apreciază Fitch.
