După îndelungi așteptări și calcule, guvernul a lansat ordonanța de urgență care ar avea drept scop păstrarea deficitului bugetar într-o limită rezonabilă. Denumită și „ordonanța austerității”, aceasta lovește într-o mare măsură mediul privat, care are de plătit mai mult către bugetul de stat, în timp ce tăierile de costuri în sectorul public sunt doar de formă. O parte dintre măsuri se aplică deja de la 1 noiembrie, în timp ce altele, mai multe și cu un impact mai mare, intră în vigoare la 1 ianuarie.
Deși un nou draft de Ordonanță de Urgență care are și o serie de măsuri în domeniul fiscal a apărut în spațiul public, experiența cu modul în care ia decizii guvernul Ciolacu ne arată că nu e cazul să vorbim decât despre ceea ce a fost deja aprobat. Prin urmare, e bine de știut că, începând cu 1 ianuarie, sigur o serie de măsuri fiscale urmează să-i afecteze pe români. O să începem cu salariații. Una dintre puținele măsuri care îi lovește pe angajații la stat poate mai mult ca pe cei din mediul privat este aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la tichetele de masă și la voucherele de vacanță. Trebuie știut că până la 31 decembrie 2023 acestea erau scutite de la plata CASS.
O mică (r)evoluție în domeniul TVA
Una dintre măsurile puțin comentate, deși are un impact important, este creșterea TVA. De la 1 ianuarie, TVA se va majora de la 5% la 9% pentru produsele bio și eco, pentru livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice sau pompe de căldură, cât și pentru expozitii, cinematografe, evenimente culturale sau evenimente sportive. De asemenea, TVA va crește de la 5% la 19% pentru serviciile din centre fitness și de la 9% la 19% pentru alimentele care au zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs, altele decât cozonacul și biscuiții. O discuție mai lungă este în sectorul imobiliar. Aici, crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințele care au valoarea de maximum 600.000 lei (exclusiv TVA) și suprafața utilă maximă de 120 mp, inclusiv terenul pe care sunt construite. În cursul anului 2024 se aplică tot cota de 5% la livrarea locuinței dacă a fost plătit un avans pâna la 31 decembrie 2023. În continuare se păstrează condiția ca o persoană poate să cumpere o singură locuință cu cotă de TVA redusă. Cumpărătorii trebuie să declare dacă au mai cumpărat locuințe cu cotă redusă, iar notarii sunt obligați să îi verifice.
Noi reguli pentru microîntreprinderi și PFA-uri
Dacă în anul 2023 exista o singură cotă de impozitare pentru micrpîntreprinderi, respectiv 1%, din anul 2024 vor fi două cote de impozit: 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro și 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro și până în 500.000 euro (limita pentru microîntreprinderi) sau pentru cele care desfăşoară activităţi corespunzătoare mai multor coduri CAEN din domeniile IT, Horeca sau sănătate, asta chiar dacă au venituri sub pragul de 60.000 de euro. În rest, se păstrează criteriile pentru a plăti impozit pe venit: veniturile din consultanță să fie mai mici de 20% din total, să aibă cel puţin un salariat cu normă întreagă, să nu aibă asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din acțiuni la cel mult trei companii.
Începând cu veniturile din 2024, PFA-urile plătesc CASS la venitul net în limita a 60 salarii minime brute pe țară. În ceea ce privește plafonul de calcul pentru CASS, veniturile din activitatea de PFA sunt excluse din totalul veniturilor cumulate din alte surse, cum ar fi dividendele sau chiriile. Astfel, plafoanele pentru CASS se aplica separat: pentru activitatea de PFA și pentru celelalte venituri (unde rămân plafoanele de 6, 12, 24 salarii minime brute).
Un fel de taxe locale
Începand cu 1 ianuarie 2024, pentru clădirile care au o valoare de peste 2.500.000 de lei deținute de persoane fizice se aplică suplimentar un impozit de 0,3% la diferența dintre valoarea impozabilă și plafonul de 2.500.000 de lei. Persoanele fizice trebuie să declare la primărie impozitul până la 30 aprilie 2024. De asemenea, pentru autoturismele deținute de persoane fizice și care au valoare de peste 375.000 lei se aplică suplimentar un impozit de 0,3% la diferența dintre valoarea de achiziție și acest plafon. Declararea se face până la 31 decembrie 2024.
Companiile mari plătesc impozit pe venit dacă au profit mic
Începând cu 2024, toate companiile care au afaceri de peste 50 de mililioane de euro vor plăti ori impozitul pe profit, de 16%, ori un impozit de 1% pe venituri. Nu va hotărî compania ce să achite, ci va trebui să plătească suma mai mare. În cazul impozitului pe cifra de afaceri, din veniturile totale se scad o serie de venituri, şi abia apoi se aplică cota.
E–factura, o mare încercare
Începând cu 1 ianuarie 2024 toate companiile din România trebuie să trimită în sistemul e-factura facturile emise către alte firme sau PFA-uri. În contabilitate se vor înregistra doar facturile trimise sau primite prin e-factura. Cu alte cuvinte, nu se mai pot deduce cheltuiala și TVA-ul de pe facturi care nu sunt primite prin acest sistem. Măsura ridică mari semne de întrebare în primul rând cu pricapacitatea autorităților de a gestiona un asemenea flux de informații. Serverele ANAF pică de multe ori atunci când se depun banalele declarații fiscale, așa că e de așteptat să avem blocaje mari și să fie pur și simplu imposibil să respecți legea, cu atât mai mult cu cât timpul de înregistrare în SPV al facturilor nu trebuie să depășească cinci zile de la emitere. Bineînțeles, aceasta este numai problema administratorilor de firme, care trebuie să-și achiziționeze semnătură electronică și să interacționeze cu infrastructura hardware și software a statului român.
