La sfârșitul primului semestru al acestui an, cele 217 societății unde statul este unic acționar sau acționar majoritar au raportat un profit brut de 10,67 miliarde de lei, dar și plăți restante de 7,51 miliarde de lei. O analiză a ratei de eficenţă a cheltuielilor la cele mai mari companii controlate de stat arată clar că în acest sector, cu mici excepţii, nu se face performanță. Astfel, dacă eliminăm cele câteva companii de stat cu profituri impresionante, se observă că, în medie, restul cheltuie cu mult mai mult decât produc. Explicații sunt multe, dar totul pleacă de la management. Acesta este deficitar pentru că numirile la vârf se fac mai degrabă pe criterii politice, asta deși în legislația românescă funcționează din 2011 guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Un raport de anul trecut al Consiliului Fiscal arată că situația întreprinderilor publice din România s-a deteriorat în ultimii ani. Dacă în 2019 acestea au înregistrat o pierdere netă agregată de 1,8 miliarde de lei, în 2020 s-a înregistrat o revenire, cu un profit net total de 0,9 miliarde de lei, acest lucru reflectând însă asistența guvernamentală punctuală acordată întreprinderilor legate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Documentulse precizează că performanța întreprinderilor publice este foarte eterogenă, întreprinderile publice centrale din portofoliile ministerelor economiei, energiei și transporturilor producând 75% din veniturile totale declarate (74% fără subvenții) și primesc 87% din totalul subvențiilor. Cu toate acestea, după cum se arată într-un document al Băncii Mondiale, „atunci când sunt ajustate în funcție de subvenții, profitul întreprinderilor de stat centrale din portofoliul Ministerului Economiei și al Ministerului Transporturilor, în special, se încadrează în teritoriu negativ, conducând la scăderea semnificativă a performanței totale”. Aceeași observație o au și analiștii. „Statul trebui să aibă în primul rând un plan de business pentru companiile sale. Trebuie păstrate în proprietatea sa strict acele companii unde statul are un interes major. Aici statul trebuie să investească pentru a le ridica din punct de vedere a performanțelor, nu să le dea bani pentru a acoperii pierderile. Pentru restul companieilor soluția este privatizarea, listarea la bursă. Funcționarea companiilor statului care produc pierderi trebuie regândită pornind de la domeniul de activitate. Poate unele trebuie închise pentru că nu pot fi făcute rentabile pe piața în care activează din diverse motive. Sunt soluții punctuale pentru relansarea unora dintre aceste companii, dar statul trebuie să aibă o politică clară privind funcționarea lor pentru a nu mai produce pierderi. Acestea sunt sursa principală a pierderilor la bugetul de stat”, explică Dan Schwartz, analist economic.
Rata de eficienţă a cheltuielilor (REC), care reprezintă cheltuielile făcute pentru a obține 1.000 de lei venituri, este unul dintre indicatorii care influenţează, în final, rentabilitatea unei companii. Diminuarea acestui raport [REC= (Totalul cheltuielilor/totalul veniturilor)x 1.000], care poate fi denumit, sintetic, raportul dintre efort şi efect, rămâne pentru multe dintre companiile în care statul alege şi numeşte managerii un obiectiv greu de atins.
CE Hunedoara cheltuie enorm ca să scoată puțin cărbune
Dintre marile companii de stat la acest capitol cel mai prost a stat în ultimii ani Complexul Energetic Hunedoara. Aflat într-o situaţie financiară dificilă şi în aşteptarea unui program de restructurare care să-i decidă viitorul, complexul energetic din Valea Jiului a cheltuit în 2019, ultimul an înainte de declanșarea pandemiei de Covid-19, pentru fiecare 1.000 de lei venit 1.796 de lei. Cu o asemenea performanță, complexul a intrat în insolvență în același an, iar recent a fost trimis în faliment. Deși complexul energetic a fost înființat în 2012 și încă de la început a avut probleme financiare, companiile private de servicii care roiau în jurul său câștigau foarte mulți bani, în special datorită conexiunilor politice.
Banii zboară cu viteză de la Romaero
ROMAERO S.A., societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat, este cea mai mare companie din industria aerospațială și de apărare românească, din perspectiva valorii activelor, portofoliului de clienți ș.a., și unul dintre cei mai importanți furnizori de produse și servicii pentru Forțele Aeriene Române. Cu toate acestea ea a avut dificultăți majore în ultimii ani care s-au accentuat odată cu războiul din Ucraina, susține Guvernul care a pregătit anul trecut un plan de restructurare al companiei care se întinde până în 2031. Dacă la nivelul anului 2019 compania a cheltuit 1.051 de lei pentru de 1.000 de lei venituri, în 2023 s-a ajuns la cheltuieli de 1.785,55 1ei.
Metrorex circulă în pierdere
O eficienţă scăzută a cheltuielilor înregistreză şi compania care administrează metroul bucureştean, Metrorex SA. În cazul ei, dacă în 2019 se cheltuiau 1.111,26 de lei pentru 1.000 de lei venit, în 2023 se cheltuiesc 1.105,92 lei. Cu aproape 5.300 de angajaţi, compania ar urma să înregistreze anul acesta pierderi de 302 milioane de lei, în creștere față de 2019 când, potrivit proiectului de buget, ele au fost estimate la 100 milioane de lei.
CFR Călători are doar bilete necâștigătoare
O altă mare compania patronată de stat este CFR Călători. Aici, cheltuielile pentru 1.000 de lei venituri au crescut la 1.298,09 lei, după ce în 2019 au fost de 1.155,65 lei. Bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei în 2023 este construit pe o pierdere în valoare de 795 milioane de lei, de aproape 2,3 ori mai mare decât cea înregistrată în 2019. Și comparativ cu 2022 pierderile explodează anul acesta, pe fondul diminuării veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători, creşterii cheltuielilor de personal în urma aplicării statutului personalului feroviar de la 1 iulie şi majorării cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
CFR SA, obligată să schimbe macazul
Compania, care numără peste 25.000 de angajaţi, cheltuia în 2019 1.038,52 lei pentru fiecare 1.000 de lei venituri. Acest indicator s-a degradat însă în anii următori, ajungând la 1.161,52 lei în acest an. În cea mai optmistă variantă de buget, cea din octombrie, compania estimează ca va înregistra pierderi de 859 milioane de lei ( după ce în primăvară acestea erau estimate la 1,41 miliarde de lei). Creșterea pierderilor este oricum spectaculoasă după ce în 2019 ele erau de numai 45 milioane de lei.
TAROM planează într-o zonă cu turbulențe
TAROM, compania naţională de transport aerian, cheltuiește în acest an 1.031,08 lei pentru 1.000 de lei venituri, aceasta indicând o îmbunătățirea a ratei de eficiență a cheltuielilor comparativ cu 2019 când a fost de 1.113 lei. Între timp, compania a trecut printr-un amplu program de restructurare, acesta contribuind la reducerea pierderilor. Acestea sunt estimate la 62 milioane de lei, ceea ce însemnă o reducere semnificativă comparativ cu 2019 când au fost de 171 milioane de lei.
CFR Marfă înaintează lent, dar în direcția bună
Cu cei peste 3.400 de angajați, CFR Marfă este una dintre cele mai mari companii de stat. Dacă în 2019, înainte de declanșarea pandemiei de Covid-19, ea a înregistrat o pierdere de circa 100 milioane de lei, plăţi restante de aproape 620 milioane de lei și cheltuieli totale de 1.123,89 lei pentru fiecare 1.000 de lei venit, anul acesta rezultatele financiare ale companiei arată ușor mai bine la unii indicatori, De exemplu, pierderile sunt estimate să fie de 33,42 milioane de lei, în timp ce se așteaptă ca plățile restante să sară la 1,86 miliarde de lei. În ceea ce rivește rata de eficienţă a cheltuielilor, aceasta ar urma să cunoască o îmbunătățire anul acesta comparativ cu 2019, cheltuielile totale la 1.000 de lei venituri coborând la 998 lei.
CE Oltenia nu prea mai face treabă cu cărbunele
Unul dintre cei mai mari producători de energie din România, Complexul Energetic Oltenia, se află într-o zonă de echilibru, având anul acesta cheltuieli de 998 de lei la 1.000 de lei venituri. Indicatorul de eficiență a cheltuielilor a rămas practic constant în ultimii ani, în 2019 compania cheltuind 1.000 de lei pentru 1.000 de lei venituri. Compania estimează pentru acest an obținerea uni profit de 13 milioane de lei și nu are plăți restante. Ea se află într-un program de restructurare, iar Guvernul încearcă să obțină de la Comisia Europeană o prelungire a termenului de finalizare deoarece sunt întârzieri de cel puțin un an și jumătate la construirea celor două centrale noi pe gaz și la instalația de energie solară care ar fi trebuit să suplinească închiderea centralelor pe cărbune. În aceste condiții, s-a solicitat amânarea închiderii centralelor de lignit cu până la doi ani, la fel ca și în cazul carierelor de lignit care trebuie închise până în 2026.
Hidroelectrica: apa trece, profitul rămâne
Anul 2023 este cu siguranață anul companiei Hidroelectrica, după succesul imens avut cu listarea la bursă. De asemenea, datele financiare raportate la sfârșitul primului semestru al anul care arătau un profit net de aproape 4 miliarde de lei, în creștere cu 46% față de perioada similară a anului trecut, plasau Hidroelectrica în vârful celor mai profitabile companii din România. Și în ceea ce privește eficiența cheltuielilor producătorul de energie a reușit să mai beneficieze o performanță, reușind să-și îmbunătățească acest indicator. Dacă în 2019 compania cheltuia 724 de lei la 1.000 de lei venit, fiind a treia dintre marile companii de stat după rata de eficienţă a cheltuielilor, în 2023 ea a trecut pe primul loc cu numai 617 lei cheltuiți.
La CN Aeroporturi Bucureşti profiturile aterizează bine
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti continuă să fie și anul acest 2019 una dintre cele mai performante în ceea ce priveşte eficienţa cheltuielilor făcute de cele mai mari companii ale statului, cu 742,25 lei la 1.000 de lei venituri. Comparativ cu 2019, când înregistra cheltuieli de 622,12 lei, indicatorul s-a înrăutățit, deși traficul prin aeroport a ajuns la cifre record. Astfel, traficul aerian pe aeroporturile bucureştene, ca număr de pasageri, l-a depăşit în primele 7 luni pe cel din aceeaşi perioadă a anului 2019, când s-au înregistrat maximele istorice, şi a ajuns la peste 8,347 milioane de pasageri. Şi numărul de mişcări de aeronave a crescut semnificativ faţă de 2022, cu 7,14%, până la 73.168, dar a rămas însă inferior celui din perioada similară a anului 2019 (83.760 mişcări).
Societatea Națională a Sării face profituri dulci
O altă companie care a reușit să-și îmbunătățează acest indicator este Societatea Națională a Sării. Aceasta cheltuiește în acest an 747 lei pentru a obține venituri de 1.000 de lei, după ce în 2019 suma era de 840 de lei. Compania are 8.798 de salariați și așteaptă obținerea unui profit brut anul acesta de 153 milioane de lei.
Romgaz nu arde gazul de pomană
În acest top al eficienţei cheltuielilor se regăseşte şi compania Romgaz, care la fel ca Hidroelectrica a reușit anul acesta să-și îmbunătășească acest indicator comparativ cu 2019. Astfel, de la cheltuieli de 776 lei la 1.000 de lei venituri, compania a ajuns anul acesta la 752 lei.
Nuclearelectrica, profituri atomice
O altă societatea care stă bine la rata de eficienţă a cheltuielilor este şi producătorul de energie Nuclearelectrica. Compania care operează central atomoelectrică de la Cernavodă a avut în 2019 cheltuieli de 818 lei la 1.000 de lei venituri, dar rata de rentabilitate a acestora s-a îmbunătăți anul acesta când sunt prognozate cheltuieli de 768 lei.
Administraţia Porturilor Maritime aduce bani frumoși la docuri
Poziţia a doua pe podiumul companiilor de stat care cheltuiesc cel mai eficient banii era în 2019 ocupată de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa. Compania a cheltui atunci 720,44 lei la 1.000 de lei venituri. În acest an suma a crescut la 814,29 lei, dar și așa ea reușește să-și păstreze poziția a în topul celor mai eficiente companii de stat.
