Dezvoltarea infrastructurii rutiere din România întâmpină numeroase obstacole, de la contestații problematice în procesul de achiziții publice până la întârzieri la aprobarea costurilor studiilor geotehnice și probleme legate de expropieri. În cadrul conferinței Income Magazine Corporate „România, în sfârșit la drum. Infrastructura rutieră 2025″, Petre Ene, director general adjunct Consitrans, a oferit o perspectivă din interior asupra provocărilor cu care se confruntă companiile de proiectare și supervizare în domeniu.
Una dintre problemele complicate semnalate de reprezentantul Consitrans este modalitatea în care Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) gestionează contestațiile în achizițiile publice. Petre Ene consideră că rolul CNSC ar trebui limitat strict la verificarea respectării legislației achizițiilor și că înstituția nu ar trebui să se constituie într-un complet de judecată. „Ar trebui să analizeze pur și simplu respectarea legislației achizițiilor, nu să se constituie ca un complet de judecată și să analizeze implicațiile asupra operatorilor”, a explicat acesta.
Un alt aspect important abordat a fost cel al procedurilor de expropriere. Petre Ene a arătat că deși legea 255/2010 permite o rezolvare mai rapidă a expropierilor, există încă elemente care întârzie trecerea terenului din proprietatea privată în proprietatea statului.„Există un program al României de cadastru sistematic care nu tot timpul este în ajutorul companiei de drumuri. Ultimul exemplul pe care l-am avut a fost semnalul de alarmă pe care l-am tras în 2022 referitor la identificarea proprietarilor pe autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni. Acolo cadastrul sistematic în județul Iași a început în 2021. Am atras atenția că există posibilitatea să avem întârzieri. Chiar am avut întârzieri, studiul de fezabilitate nu s-a putut finaliza pentru că nu am putut să dăm valoarea exactă a suprafețelor, a proprietarilor și valoarea finală a studiului de fezabilitate”, a arătat Petre Ene. În opinia sa, soluția ar fi ca proiectele strategice să fie considerate prioritare. „Părerea mea este că ar trebui un pic mers mai înainte. Dacă cineva, de exemplu statul român, își dorește să facă această autostradă, să aibă prioritate să obțină acest teren. Sigur, ulterior, conform legii, să vină fiecare cu documentele să-și poată ridica sumele pentru care sunt îndreptățiți”, a explicat reprezentantul Consitrans.
Referitor la autostrada Ploiești-Brașov, Petre Ene a prezentat situația actuală și provocările întâmpinate. „Ce pot să vă spun despre Ploiești-Brașov este că în iulie 2023 s-a avizat varianta finală de traseu. De atunci am avut două campanii de studii geotehnice pentru primii 26 de km și ultimii 7 km de la Codlea. Am început, bineînțeles, cu Ploieștiul și am ajuns până aproape de Câmpina, și ultima secțiune este Râșnov-Cristian-Codlea. (…) Pentru Cristian-Codlea, în 2024 s-a actualizat anexa 5 a hotărârii de guvern privind indicatorii tehnico-economici. Din punctul nostru de vedere, s-a predat partea de studiu de fezabilitate pentru acel tronson și proiectul tehnic pentru cei 7 km Cristian-Codlea”, a spus reprezentantul Consitrans.
În ceea ce privește restul autostrăzii, Ene a descris o „interminabilă discuție” legată de valorile cantităților de lucrări pentru studiul geotehnic, necesare realizării studiului de fezabilitate, unde diferența este „de vreo patru ori mai mult”. Referitor la orizontul de timp estimat pentru finalizarea documentației, chiar dacă probleme legate de aprobarea studiilor geotehnice se rezolvă, lucrurile sunt destul de delicate. „Din punctul nostru de vedere, astăzi ne trebuie aproape opt luni de zile pentru studiul geotehnic, plus încă să zicem opt luni maximum. Deci un an, cam un an și jumătate, numai pentru partea de documentații, studii de fezabilitate pentru aprobarea indicatorilor tehnici”, a declarat director general adjunct al Consitrans.
