Mulți pacienți ajung la dentist cu aceeași întrebare: „Chiar am nevoie de radiografie?”. Atunci când vă gândiți la un control stomatologic complet, radiografia dentară joacă un rol mult mai important decât ați putea crede la prima vedere. Dincolo de imaginea clasică a aparatului care „face poze” dinților, radiografia este un instrument esențial care îi permite medicului dentist să vadă ceea ce ochiul liber nu poate observa. Descoperiți în continuare cum radiografia dentară modernă contribuie la diagnosticarea corectă, la planificarea tratamentelor și la menținerea sănătății orale pe termen lung, într-un mod sigur, rapid și precis!
Ce este radiografia dentară (și ce arată, mai exact)?
Radiografia dentară este o investigație imagistică ce folosește radiații X în doze mici, controlate, ca să obțină imagini ale dinților și ale structurilor din jur. Medicul poate evalua rădăcinile, osul, spațiile dintre dinți și zonele ascunse sub gingie.
Pe radiografii se pot observa, în majoritatea cazurilor, carii interdentare (între dinți), infecții la vârful rădăcinii, chisturi, pierdere de os în boala parodontală sau dinți incluși (care nu au erupt). Exemplu: un dinte poate să doară la mușcătură, deși arată „bine” la suprafață; radiografia poate arăta o inflamație la rădăcină.
Când este indicată radiografia dentară?
Medicul alege radiografia în funcție de simptome, istoricul dentar și tratamentele planificate. Nu există „o regulă fixă” pentru toată lumea; frecvența diferă la pacienți cu risc crescut de carii față de cei cu controale regulate și igienă bună.
Pentru utilizare uzuală, radiografia se recomandă des în situații precum:
- durere dentară fără cauză evidentă la examenul clinic;
- sensibilitate persistentă la cald/rece;
- control înainte de obturații (plombe) extinse sau coroane;
- evaluare înainte de extracții, implanturi sau ortodonție;
- monitorizarea tratamentelor de canal;
- evaluarea mobilității dentare și a osului în boala parodontală.
De ce este utilă radiografia dentară?
Radiografia îl ajută pe medic să stabilească un plan de tratament bazat pe date, nu pe presupuneri. Asta înseamnă, de regulă, intervenții mai bine țintite și o discuție mai clară despre alternative.
În cazurile complexe, cum este reabilitarea orală totală (când se coordonează protetică, implantologie, chirurgie, ortodonție și estetică), imagistica oferă repere pentru etape și pentru rezultate stabile. Practic, medicul verifică volumul osos, poziția rădăcinilor și spațiul disponibil înainte să decidă ordinea tratamentelor.
Pregătire și ce să așteptați înainte de procedură
În majoritatea cazurilor, nu aveți nevoie de pregătire specială. Totuși, merită să știți câteva lucruri simple care fac procedura mai rapidă:
- spuneți medicului dacă sunteți însărcinată sau suspectați o sarcină;
- scoateți cerceii mari, agrafele metalice sau lanțurile din zona capului și gâtului;
- menționați dacă aveți reflex de vomă accentuat (ajută mai ales la radiografiile intraorale).
În cabinet, asistenta vă poziționează corect și vă explică pașii pe scurt. De regulă purtați șorț de protecție; aparatura modernă colimează fasciculul (îl direcționează strict unde trebuie) și scurtează expunerea.
Cum se face efectiv: tipuri de radiografii, pași și durată
Medicul selectează tipul de radiografie după întrebarea la care vrea să răspundă. Cele mai folosite sunt:
- Intraorale (senzor în gură):
- retroalveolară/periapicală – surprinde un dinte și rădăcina lui; utilă la tratamente de canal sau dureri localizate;
- bite-wing – arată contactele dintre dinți; utilă pentru carii interdentare și evaluarea obturațiilor.
- Extraorale (în afara gurii): radiografia panoramică (OPG) oferă o vedere de ansamblu a ambelor maxilare; puteți citi detalii generale despre acest tip pe pagina Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Panoramic_radiography.
- CBCT (3D): tomografie cu fascicul conic; medicul o cere, pentru utilizare uzuală, mai ales la implanturi, chirurgie și planificări unde contează milimetrii.
Pașii tipici, indiferent de aparat, arată astfel:
- medicul confirmă zona și scopul (de exemplu, „control la măseaua cu tratament de canal”);
- asistenta vă poziționează și vă roagă să stați nemișcați 2–10 secunde;
- se face expunerea;
- imaginea apare rapid pe ecran, iar medicul vă arată ce se vede și cum influențează planul.
Durata totală este, de obicei, de câteva minute cu tot cu poziționare. În clinici care au imagistică digitală și flux complet în aceeași locație, medicul poate integra radiografia imediat în consultație și în planul pentru tratamente simple sau pentru reabilitare orală totală, cu echipă multidisciplinară și experiență clinică de peste 20 de ani. Dacă aveți nevoie de detalii despre opțiunea de radiografie dentară în sectorul 3, există clinici în acestă zonă a Bucureștiului care va pot oferi aceste informații.
Riscuri, siguranță și măsuri de protecție
Radiografiile dentare digitale folosesc doze mici și respectă principiul ALARA (doza cât mai redusă, rezonabil posibil). Medicul evită investigațiile repetate fără motiv și alege cea mai potrivită variantă pentru întrebarea clinică.
În sarcină, radiografia se face doar dacă beneficiul depășește riscul și dacă situația o impune (de exemplu, durere acută cu suspiciune de infecție). Discutați deschis cu medicul: spuneți ce îngrijorări aveți și ce tratament urmați.
Dacă aveți simptome sau urmează un tratament, programați un consult și cereți medicului să vă explice ce tip de radiografie recomandă și de ce. Luați decizia împreună, pe baza imaginilor și a examenului clinic.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul stomatologic. Pentru recomandări adaptate situației dumneavoastră, discutați cu medicul dentist.
