România îşi reafirmă angajamentul de a juca un rol central în tranziţia energetică europeană prin iniţierea şi promovarea proiectelor de extindere a capacităţilor nucleare, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, transmis AGERPRES, acesta a reprezentat România în cadrul evenimentului „Roadmaps to New Nuclear 2024”, evenimentul anual al Agenţiei pentru Energie Atomică (NEA), care a reunit, joi, lideri mondiali din domeniul energiei nucleare, la sediul OCDE din Paris.
„În domeniul energiei discutăm adesea despre o trilemă: securitate energetică, competitivitate şi schimbări climatice. La Paris, în faţa statelor membre OCDE, am adus în discuţie o a patra alternativă care vizează capacităţile locale şi lanţurile de aprovizionare. România este printre puţinele state din lume cu un ciclu nuclear integrat, avem unii dintre cei mai buni experţi din lume, iar reactoarele de la Cernavodă sunt ambele pe podiumul mondial prin siguranţa şi eficienţa în exploatare”, a susţinut Burduja.
La evenimentul OCDE-NEA, ca recunoaştere a rolului de lider în sectorul nuclear, România a prezidat în premieră lucrările sesiunii dedicate lanţurilor de aprovizionare şi reindustrializării.
Ministrul Energiei a menţionat faptul că România are singurul simulator din Europa pentru pregătirea viitorilor ingineri pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) la Politehnica Bucureşti şi, de asemenea, construieşte singură instalaţie de detritiere (CTRF) din Europa. Această instalaţie creează premisele ca România să devină un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu (combustibil candidat al viitoarelor reactoare de fuziune).
„Pentru atingerea obiectivelor globale de triplare a capacităţilor nucleare până în 2050, cooperarea globală este esenţială pentru acces la finanţare şi o forţă de muncă calificată”, a mai spus ministrul Energiei.
Potrivit Agenţiei pentru Energie Nucleară, pentru a atinge obiectivele climatice şi de securitate energetică, este necesară triplicarea capacităţii nucleare globale, atingând o capacitate de 1.160 GWe până în 2050. Această extindere presupune construirea a aproximativ 20 GWe pe an între 2030 şi 2050, un nivel de investiţie care nu a mai fost văzut de la construcţiile masive din anii 1970 şi 1980.
Ţări precum Franţa, România, Statele Unite, Suedia şi multe altele şi-au asumat deja angajamente ambiţioase în ceea ce priveşte extinderea infrastructurii nucleare. În plus, proiectele reactoarelor nucleare modulare mici dimensiuni (SMR) reprezintă o componentă cheie în strategia de extindere, oferind soluţii flexibile şi inovative pentru nevoile energetice globale.