Inovația în domeniul medical deschide calea către soluții salvatoare pentru pacienți și aduce beneficii directe sistemului național de sănătate. Totuși, accesul românilor la tratamente inovatoare rămâne mult întârziat față de alte state europene. Motivele acestor întârzieri și soluțiile posibile pentru reducerea decalajului sunt discutate astăzi, în cadrul celui mai mare eveniment dedicat accesului la servicii și terapii moderne, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în parteneriat cu Antena 3 CNN.
Una dintre problemele centrale identificate este birocrația din sistemul de sănătate, care prelungește considerabil circuitul medicamentelor inovative până la compensare.
„Sunt multe probleme care trebuie rezolvate, în special în ceea ce privește circuitul medicamentului inovativ până intră în rambursare în România. Dacă ne uităm la acest timp îndelungat, o mare parte este consumat de birocrație”, a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), în cadrul conferinței.
Totuși, există și progrese. „Un lucru bun este că, în ultimii ani, nu mai avem produse care să aștepte peste un an evaluarea de către Agenția Națională a Medicamentului. Acesta este un pas important pentru a reduce timpul de acces”, a adăugat Gănescu.
Însă, după această etapă, problemele continuă: „Modul în care se face intrarea în sistemul de rambursare condiționată implică pierderi de timp de 12 până la 24 de luni doar pentru negociere. Medicamentele condiționate stau în așteptare până trec cele necondiționate. Pierdem timp și aici, tot din cauza birocrației”, a explicat el.
Președintele COPAC atrage atenția și asupra lipsei de aliniere între procesele de aprobare și bugetarea efectivă a noilor molecule. Deși lista cu 22 de molecule inovatoare a fost aprobată de toate instituțiile competente, inclusiv Consiliul Economic și Social, implementarea ei întârzie.
„Această listă poate intra în vigoare doar dacă și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) primește fondurile necesare pentru ca aceste molecule să fie rambursate. E o problemă de sincronizare”, a subliniat Gănescu.
Mai mult, există în listă molecule care, odată aprobate, ar reduce costurile sistemului și ar trata un număr mai mare de pacienți: „Avem molecule care ar costa mai puțin Fondul Național și ar trata mai mulți pacienți. Totuși, ele stau blocate, iar în loc să economisim, riscăm să cheltuim mai mult”, a adăugat acesta.
O altă vulnerabilitate semnalată este lipsa de predictibilitate bugetară pentru CNAS. „Bugetul anual este un dezavantaj. Dacă azi avem un program național cu 10 pacienți, în 24 de ore pot fi 14. Bugetul trebuie adaptat atât la numărul real de pacienți, cât și la moleculele în curs de aprobare. Ar fi util ca CNAS să știe din timp, cu câteva luni înainte, ce tratamente urmează să fie aprobate, pentru a-și putea pregăti bugetul”, a încheiat Gănescu.
Conferința își propune să identifice soluții concrete pentru aceste probleme și să creeze o punte de dialog între industria farmaceutică, autorități și pacienți, astfel încât România să recupereze din decalajul major față de celelalte state europene în privința accesului la tratamente inovatoare.
