Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat că, în ultima săptămână, nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au cumpărat doar de la producători de încredere, pe fondul informaţiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) şi alte surse informale (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3843 de persoane.

La fel ca în cazul cărnii de cal greşit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor: 85% au declarat că, în ultima săptămână, au discutat cu cei apropiaţi despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) şi colegi (17%). Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de  consultanţii Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate şi de creşterea de 25 de ori a nivelului de interes faţă de cuvântul “aflatoxină”, măsurat de motorul de căutare Google în luna martie faţă de luna februarie 2013.

Conţinutul media generat după anunţul autorităţilor, de săptămâna trecută, potrivit căruia au fost retrase loturi de lapte suspectat a fi contaminat cu aflatoxină, a totalizat, conform datelor  agenţiei de monitorizare Media Image Group, un număr de 26 de ore de antenă TV în doar o săptămână, spre deosebire de criza cărnii de cal care a general 25 de ore de antenă TV în 6 săptămâni. În radio, conform aceleiaşi monitorizări, subiectul a cumulat 78 de minute, iar în presa scrisă o suprafaţă echivalentă cu 26 de pagini de ziar de format tabloid.

Conform  datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariţii (ştiri şi comentarii) la care au fost potenţial expuşi 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro. Subiectul a avut un vârf de apariţii în presa online în data de 13 martie 2013, când a fost destituită conducerea ANSVSA, în timp ce în social media a avut două perioade mai intense: pe 7 martie 2013, când au apărut primele ştiri despre laptele contaminat, şi pe 11 martie 2013, când a fost anunţat al doilea lot de lapte retras. Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această reţea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacţia brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă şi fermă, de natură să oprească speculaţiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităţilor.

„Subiectul laptelui contaminat a generat neîncredere pe fondul unei comunicări vizibile, însă puţin convingătoare din partea autorităţilor care monitorizează siguranţa alimentară. Acest lucru arată că transparenţa comunicării este vitală în gestionarea situaţiilor de criză şi că reflexul de comunicare publică trebuie întotdeauna dublat de cel al gândirii strategice, care permite identificarea şi articularea celor mai convingătoare mesaje” a declarat Eliza Rogalski, Founding Partner Rogalski Grigoriu Public Relations.

„Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanţa reputaţiei şi încrederii pe tot lanţul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejându-şi practic reputaţia propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situaţia de faţă despre instituţiile publice” a continuat Eliza Rogalski.

Analiza impactului crizei laptelui contaminat a fost realizată cu ajutorul datelor puse la dispoziţia Rogalski Grigoriu PR de către Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) şi iVox.ro