Liderii Uniunii Europene îşi vor exprima vineri sprijinul pentru o politică fiscală uşor mai strictă în zona euro în 2025, în ideea de a ajuta la reducerea inflaţiei şi la stabilizarea finanţelor publice, după excesul de cheltuieli din timpul pandemiei şi crizei energetice, transmite Reuters.
Sprijinul liderilor UE vine după ce miniştrii de Finanţe din cele 20 de state din zona euro au convenit, la data de 11 martie, ca în recomandările lor de politică fiscală pentru 2025 să ţină cont de noi reguli fiscale, care oferă mai mult timp pentru reducerea datoriilor, atâta timp cât sunt menţinute investiţiile.
„Consiliul European sprijină recomandările de politică economică pentru zona euro”, se precizează în comunicatul ce urmează să fie publicat la finalul summitului liderilor UE.
Recomandările sprijinite de liderii UE susţin că noile reguli fiscale vor necesita o poziţie fiscală uşor mai strictă în zona euro, în 2025.
„Aceasta ar fi adecvată având în vedere perspectivele macroeconomice actuale, privind nevoia de a continua sustenabilitatea fiscală şi să fie sprijinit procesul dezinflaţionist, chiar dacă în acelaşi timp politicile ar trebui să rămână flexibile având în vedere incertitudinea persistentă”, se mai arată în recomandările susţinute de liderii UE.
Comisia Europeană prognozează că deficitul bugetar agregat al zonei euro va scădea până la 2,8% din PIB în 2024, de la 3,2% din PIB în 2023, pentru ca în 2025 să se reducă doar uşor până la 2,7% din PIB. Asta ar urma să ajute la diminuarea inflaţiei de la 5,4% în 2023, până la 2,3% din PIB în 2024 şi apoi la 2% în 2025, pentru ca în 2026 să ajung la 1,9%, potrivit prognozelor Băncii Centrale Europene.
De asemenea, liderii UE ar urma să îşi exprime sprijinul pentru un plan convenit de miniştrii europeni de Finanţe cu privire la cum ar putea fi atras capital privat în Europa pentru a finanţa tranziţia costisitoare a continentului la o economie mai verde şi mai digitală, în timp ce concurează cu China şi cu SUA pentru tehnologii de vârf şi materii prime.
Planul vizează crearea unei Uniuni a pieţelor de capital din cele 27 de ţări care formează UE, prin reducerea barierelor pentru investiţii private peste graniţă, o sarcină pentru următorul Parlament European şi următoarea Comisie Europeană.
