Expansiunea regenerabilelor accelerează şi până în 2030 aceste surse de energie vor acoperi 50% din cererea de electricitate la nivel mondial, conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, care consideră însă că este nevoie de mai multe eforturi pentru a atinge obiectivul COP28 privind triplarea capacităţilor de regenerabile până la acea dată, relatează agenţia EFE.
În raportul său anual privind perspectivele legate de regenerabile, IEA estimează că în perioada 2022-2030 creşterea capacităţilor de energie regenerabilă va fi de 2,7 ori, respectiv sub ţinta asumată de cele aproape de 200 de ţări participante la reuniunea privind schimbările climatice de la Dubai, din urmă cu zece luni.
Totuşi, agenţia consideră că triplarea capacităţilor „este foarte posibilă dacă guvernele profită de oportunităţile de acţiune pe termen scurt”, ceea ce înseamnă ca fiecare să proiecteze „planuri îndrăzneţe” pentru următorul an şi dacă există mai multă cooperare internaţională pentru a reduce costurile ridicate de finanţare în regiunile în dezvoltare, precum Africa şi sud-estul Asiei.
În total, în perioada 2024 – 2030, sunt aşteptate noi capacităţi de generare a energiei regenerabile de 5.500 GW, ceea ce înseamnă de aproape trei ori mai mult decât în şapte ani anteriori.
China va acoperi aproape 60% din aceşti 5.500 GW, astfel că la finele deceniului va concentra aproape jumătate din generarea de energie electrică regenerabilă la nivel mondial, în contextul în care în 2010 ponderea sa era de o treime.
Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, subliniază, în raport, că regenerabilele „avansează mai rapid decât guvernele naţionale pot stabili ca obiective” şi asta nu doar datorită eforturilor de reducere a emisiilor sau pentru consolidarea securităţii energetice, ci şi pentru că reprezintă deja o opţiune mai ieftină pentru generarea de electricitate în aproape toate ţările din lume.
Asta explică, în special, explozia energiei solare, care doar ea, va acoperi 80% din creşterea producţiei de energie electrică regenerabilă, până în 2030.
Scăderea preţurilor la instalaţiile solare este explicabilă prin faptul că anul acesta capacitatea de producţie a panourilor fotovoltaice va depăşi 1.100 GW, concentrată în special în China, un volum care dublează cererea aşteptată în 2024.
Una dintre consecinţele aparente ale acestui dezechilibru este acela că preţurile modulelor fotovoltaice s-a redus la mai puţin de jumătate de la începutul lui 2023.
Dar, cealaltă faţă a monedei este aceea că mulţi producători au puternice pierderi financiare, cu risc de falimente, şi că, dată fiind concentrarea producţiei în China şi dependenţa restului lumii, tensiunile comerciale şi politice se vor agrava.
În acest sens, IEA estimează că producţia de panouri fotovoltaice se va tripla până în 2030 atât în Statele Unite, cât şi în India, dar, producţia în aceste ţări este de două-trei ori mai scumpă decât în China şi această breşă nu pare să se reducă, cel puţin în acest deceniu.
În această perspectivă, în care China va continua să acopere peste 80% din capacitatea de producţie a panourilor solare, autorii studiului îi sfătuiesc pe responsabilii politici să caute un echilibru între costurile adiţionale ale producţiei locale şi avantajele pe care aceasta o aduce în termeni de creare de locuri de muncă şi securitate energetică.
Energia eoliană, potrivit IEA, după câţiva ani dificili din cauza problemelor financiare, va cunoaşte, la rândul său, o accelerare a expansiunii, ce se va dubla în perioada 2024 şi 2030 comparativ cu cei şapte ani anteriori. Împreună, energia solară şi eoliană, vor reprezenta 30% din generarea de energie electrică, la începutul următorului deceniu.
Competitivitatea tot mai mare a regenerabilelor în producţia de electricitate nu poate ascunde faptul că în ansamblul energetic global aportul lor va continua să fie minoritar, de 20% în 2030, faţă de 13% în 2023.
Motivul pentru care aproape 80% din cererea de energie va continua să fie acoperită de combustibilii fosili la începutul următorului deceniu este acela că toţi carburanţii regenerabili (inclusiv biocarburanţii, biogazul sau hidrogenul verde) vor continua să reprezinte mai puţin de 6%.
Pentru obiectivele climatice internaţionale, drumul aici se anunţă mult mai lung, mai scrie EFE.
