O listă de peste 20 de probleme persistă în activitatea Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), cum ar fi automatele care nu merg ori sacii care nu sunt ridicaţi la timp, iar cei care sunt implicaţi pe acest flux trebuie să le rezolve, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Bogdan Balanişcu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
În opinia sa, aceste probleme vor fi rezolvate în perioada următoare. El a subliniat că România se află în prima jumătate a ţărilor europene care a pus în implementare acest sistem de garanţie-returnare.
„Prin faptul că primim pe un ambalaj cei 0,50 lei înapoi, suntem în prima jumătate a clasamentului. Încă mai sunt unele probleme pe sistemul SGR. Suntem conştienţi de lucrul acesta – şi cei care sunt implicaţi pe fluxul SGR trebuie să-şi facă treaba şi să rezolve acele probleme care mai apar, ba cu automatele care nu merg, ba cu sacii care nu sunt ridicaţi la timp. Noi am făcut şi o inventariere din punctul acesta de vedere, apropo de sistemul SGR. Am găsit o listă de peste 20 de probleme care încă persistă în această activitate – şi care, cu siguranţă, în perioada următoare vor fi rezolvate, dar discutăm în egală măsură de cel mai amplu proiect logistic la nivel naţional de la Revoluţie încoace”, a menţionat Bogdan Balanişcu, la conferinţa „CSR şi sustenabilitate”, organizată de Ziarul Bursa.
El a subliniat că Sistemul de Garanţie-Returnare este un proiect foarte eficient având în vedere cifrele raportate privind cantităţile de deşeuri recuperate.
„Acum 2,5 ani, aproximativ, am încercat să creăm un program la Ministerul Mediului, care se numea Curăţăm România, în care finanţam UAT-urile să desfăşoare diferite campanii de strângere a deşeurilor abandonate de pe raza teritorială, cu voluntari, cu companii, cu şcoli, cu licee ş.a.m.d. Noi am alocat un buget de 20 de milioane de lei. Gândiţi-vă că, pentru acest tip de efort, România a cheltuit şi cheltuie sume foarte mari de bani, ca să reuşim să adunăm deşeurile abandonate. Sistemul SGR tocmai asta face: ne ajută să avem mai puţine deşeuri abandonate pe teritoriul României. Mergem la sursă. Nu inventăm apa caldă. A avea grijă de ceea ce generăm noi, prin activitatea noastră de zi cu zi ca indivizi sau ca organizaţii, să încercăm să generăm cât mai puţine deşeuri, nu este o chestiune nouă. Acest lucru s-a întâmplat în lumea aceasta şi acum zeci de ani în urmă. Cred că am avut, la un moment dat, o perioadă în care am uitat de lucrurile astea – şi acea uitare a noastră ne-a dus în faţa faptului în care, dacă desfăşurăm o activitate de colectare de PET-uri de pe Lacul Bicaz, ne speriem de volumele de acolo sau de pe oricare alt curs de apă”, a mai spus demnitarul.
El a subliniat că, în prezent, societatea generează mult mai mult deşeu decât generau părinţii sau bunicii noştri, în condiţiile în care orice lucru cumpărat „este ambalat într-o punguţă sau o cutiuţă, care devine deşeu în secunda doi”.
„Dacă ne ducem în comunităţile noastre sau în mediul rural, vedem că sunt zone care au devenit gropi de gunoi. De ce? Pentru că am uitat să avem grijă de gunoiul pe care îl generăm noi, coroborat cu faptul că societatea, astăzi, generează mult mai mult deşeu decât generau părinţii sau bunicii noştri. Orice lucru pe care îl cumpărăm astăzi, îl cumpărăm ambalat într-o punguţă sau o cutiuţă care devine deşeu instant, în secunda doi”, a mai spus Bogdan Balanişcu.
În opinia sa este nevoie de un efort comun, stat şi mediul privat, pentru a veni cu mecanisme de finanţare sau politici publice pentru un mediu mai curat astfel încât, atunci când vom ieşi în weekend cu copiii în pădure, să ne bucurăm de natură, fără să ne împiedicăm de gunoaie.
