România are slabe șanse să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, atunci este un semnal foarte bun, a explicat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
‘Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7%, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun, foarte bun. Nu suficient, dar este un semnal bun că arată o tendință și bineînțeles că depinde de foarte multe lucruri. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor sunt, și acum vă spun din proprie experiență, că le-am trăit în anul 2000, sunt mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem. Dai cu capul de zeci de legi, de un amalgam de legi pe care trebuie să le schimbi, trebuie sa le găsești soluții. Eu după ce am luat măsura în anul 2000 să reduc aparatul, în trei luni singura reducere a fost din cabinetul premierului, pentru că nu-i cunoșteam, îi moștenisem de la Radu Vasile și mi-a fost mai ușor să îi eliberez. Toți ceilalți, și erau oameni serioși atunci, oameni politici serioși, am condus tot o coaliție, au plimbat reducerea. Nu știu dacă, până la urmă, s-au redus mai mult de 100-200 de locuri aici. Nu sunt pesimist, încerc să fiu realist și să vă spun că nu se vor face ușor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt și măsuri care înseamnă schimbări de legi’, a spus Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
El a menționat că instituția sprijină corecția fiscal-bugetară, dar aceasta trebuie să fie realistă și să asigure pace socială și stabilitate politică.
Primul pachet de consolidare fiscală a fost asumat în iulie de Guvern, care estimează un impact bugetar de 1,1% din PIB în acest an și de 3,5% în 2026.
România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9,3% din PIB.
