La Palatul Parlamentului a început a treia ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Evenimentul reunește specialiști din mai multe domenii, reprezentanți ai instituțiilor statului și oficiali europeni, care analizează cum poate România să sprijine mai bine persoanele vârstnice.
Organizatorii au anunțat și un proiect important. Alexandra Dobre, fondatoarea asociației, a prezentat planurile pentru primul centru comunitar multifuncțional pentru vârstnici, care va fi deschis în primăvara anului 2026 și va oferi gratuit consiliere psihologică, consiliere juridică, educație pentru sănătate, educație digitală, educație financiară și activități de socializare.
„Îmbătrânirea activă este un concept foarte modern, pe care noi încercăm să-l promovăm încă din 2020, de când ne-am fondat. Nu atât de modern însă, pentru că Ana Aslan vorbea despre el pe la 1960. Sigur, într-un alt, într-un alt context. Dar îmbătrânire activă înseamnă să ai educație continuă pe tot parcursul vieții. Să înțelegem faptul că trebuie să ne planificăm vârsta a treia încă din tinerețe, astfel încât să avem o longevitate de calitate, o longevitate frumoasă, sănătoasă, pentru că de multe ori, longevitatea poate constitui o povară dacă ea nu este și sănătoasă și activă. Îmbătrânire activă înseamnă efectiv să te bucuri constant de trecerea anilor și să ne asigurăm că nu dăm doar via ani vieții, ci și viață anilor”, a declarat Alexandra Dobre, care a mai atras atenția asupra unei realități care devine tot mai apăsătoare: „România îmbătrânește și depinde de noi cum o facem. Astăzi aproape unul din cinci români are peste 65 de ani. În 2035 vom ajunge unul din trei. Întrebarea reală nu este câți ani trăim, ci cum trăim acești ani. Îi trăim cu autonomie, cu sens, cu implicare sau cu izolare, cu dependență și cu costuri sociale enorme?”
Vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, a vorbit despre presiunea demografică asupra pieței muncii și despre obligațiile pe care România le va avea odată cu aderarea la OCDE. „Recomandarea privind politicile de îmbătrânire și ocupare cere statelor să extindă viața profesională, să protejeze lucrătorii mai în vârstă și să asigure accesul constant la formare. Trebuie să venim cu stimulente pentru a rămâne în activitate după vârsta standard de pensionare”, a spus Mihai Coteț.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a explicat de ce este nevoie ca România să își construiască propriile politici de îmbătrânire activă: „Schimbările demografice sunt rapide și ireversibile, iar diferențele între generații foarte mari. România este în punct critic. Circa 20% din populație are peste 60 de ani. Numărul vârstnicilor îl depășește pe cel al copiilor. În rural e și mai grav.” El a subliniat și că tema trebuie tratată la nivel european, pentru a asigura acces la servicii medicale, îngrijire pe termen lung și programe de combatere a singurătății.
Ciprian Nicolae Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, a vorbit despre rolul finanțărilor disponibile și despre responsabilitatea statului. „România îmbătrânește rapid. Tot mai mulți români trăiesc mai mult, dar nu toți trăiesc mai bine. Pentru mine acest lucru înseamnă o dublă responsabilitate. Să protejăm demnitatea persoanelor vârstnice și să construim un sistem de îngrijire pe termen lung care să fie corect, predictibil și uman”, a arătat Ciprian Nicolae Văcaru, prezentând și cifrele care arată schimbarea demografică: „Persoanele de peste 65 de ani reprezintă deja o parte importantă din populație. Proiecțiile demografice ne spun că această tendință va continua. Raportul dintre vârstnici și copii se schimbă accelerat, cu aproximativ 130 de persoane vârstnice la fiecare 100 de copii sub 15 ani.”
