Lukoil Overseas Atash BV, subsidiară a companiei ruse Lukoil, a dat statul român în judecată invocând existența unui caz de forță majoră, după ce compania s-a retras din proiectul offshore de gaze naturale ‘Trident’ din Marea Neagră.
Acțiunea a fost introdusă la Tribunalul București și are ca obiect ‘acțiune în constatare existență caz de forță majoră’, iar pârâți sunt Romgaz și Agenția Națională pentru Resurse Minerale – Direcția Generală de Concesiuni Petrol și Gaze.
Pe 11 februarie, Ministerul Energiei a recomandat instituirea măsurii de supraveghere extinsă asupra entităților deținute în România de grupul Lukoil.
De asemenea, compania Lukoil a anunțat că se retrage din proiectul offshore de gaze naturale ‘Trident’ din Marea Neagră.
Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda și Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA s-au asociat în cadrul perimetrului offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil Overseas Atash BV Branch deține calitatea de operator și acționar majoritar, iar statul român participă prin Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA.
‘Retragerea Lukoil din proiectul Trident nu este doar o mișcare corporativă într-un perimetru offshore. Este o radiografie a vulnerabilităților noastre energetice și a întârzierilor strategice acumulate în ultimul deceniu. Când un investitor invocă forța majoră într-un proiect strategic din Marea Neagră, problema nu mai este doar contractuală. Devine geopolitică, economică și, mai ales, europeană. Trident era, pe hârtie, una dintre piese potențiale ale puzzle-ului de securitate energetică a României și Europei. Nici pe departe la fel de avansat ca Neptun Deep, dar suficient de promițător să conteze într-o regiune care să încerce să înlocuiască dependența de gaze cu producție regională. Ironia? Un proiect menit să reducă dependența de gaze a Europei față de Rusia, a ajuns să fie blocat tocmai din cauza sancțiunilor impuse Rusiei’, a declarat marți președintele Asociația Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Acesta arată că invocarea forței majore de către Lukoil reprezintă, în esență, recunoașterea faptului că sancțiunile occidentale fac imposibilă continuarea normală a operațiunilor.
Președintele AEI afirmă că retragerea Lukoil nu este doar despre sancțiuni, ci despre faptul că strategia energetică nu poate fi construită pe improvizație și reacție.
‘Statutul român trebuie să decidă rapid: dacă forța majoră este acceptată sau contestată; dacă perimetrul este scos la retender și dacă susține activ o soluție de înlocuire a operatorului. Mai important, trebuie să transmită un semnal clar: proiectele strategice nu pot rămâne ani de zile în ambiguitate’, a adăugat acesta.
Potrivit specialistului, retragerea Lukoil poate reprezenta și o oportunitate.
‘O repoziționare a proiectului sub un operator fără risc de sancțiuni ar putea face Trident mai bancabil decât anterior. În actualul context european, gazul din Marea Neagră nu mai este doar o marfă, ci o oportunitate strategică pentru România de a-și consolida poziția ca pol de securitate energetică regională. Întrebarea reală nu este dacă Lukoil pleacă, ci dacă România știe să transforme această retragere într-un nou început’, a mai spus Dumitru Chisăliță.
