În timp ce compania Neuralink, fondată de Elon Musk, dezvoltă implanturi introduse chirurgical în creier, startupul chinez BrainCo pariază pe o abordare complet diferită: dispozitive purtabile care citesc semnalele cerebrale fără intervenţii chirurgicale, relatează CNBC.
Tehnologia denumită interfaţă creier–computer (Brain-Computer Interface – BCI) permite transformarea semnalelor cerebrale în comenzi pentru controlul unor dispozitive externe doar prin intermediul gândurilor.
Deşi investiţiile în acest domeniu sunt încă mult sub nivelul celor din inteligenţa artificială, interesul este în creştere, pe măsură ce apar aplicaţii capabile să îi ajute pe pacienţii cu afecţiuni neurologice grave, precum scleroza laterală amiotrofică (ALS), să scrie sau să controleze diverse dispozitive folosind activitatea cerebrală.
Fondată în 2015 în cadrul Harvard Innovation Labs şi având acum sediul la Hangzhou, BrainCo dezvoltă proteze bionice şi dispozitive purtabile bazate pe această tehnologie. Compania susţine că soluţiile sale sunt mai uşor de utilizat, mai sigure şi mai ieftine decât implanturile cerebrale.
Protezele bionice produse de BrainCo, aprobate de autorităţile americane de reglementare, interpretează semnalele electrice generate de nervi şi muşchi pentru a reproduce mişcările intenţionate ale utilizatorului. Compania dezvoltă şi dispozitive destinate îmbunătăţirii somnului, care utilizează impulsuri electrice de intensitate redusă pentru stimularea unor procese neurologice asociate reducerii stresului.
BrainCo a atras finanţări de aproximativ 2 miliarde de yuani (circa 280 de milioane de dolari) şi intenţionează să îşi extindă treptat activitatea: mai întâi către pacienţii care au nevoie de proteze şi dispozitive medicale, apoi către tratamentul unor afecţiuni precum ADHD şi depresia, iar ulterior către produse electronice destinate publicului larg.
Compania mizează pe dezvoltarea unei platforme pe care să o licenţieze şi altor producători de tehnologii bazate pe interfaţa creier–computer, aceasta urmând să devină principala sa sursă de venituri.
China tratează neurotehnologia ca pe un domeniu strategic. Guvernul a inclus interfeţele creier–computer în cel mai recent plan cincinal de dezvoltare şi urmăreşte obţinerea unor progrese tehnologice majore până în 2027. Mai multe provincii au lansat programe speciale pentru accelerarea cercetării şi comercializării acestor tehnologii, iar spitalele şi universităţile colaborează cu startupuri pentru testarea şi dezvoltarea lor.
În paralel, autorităţile chineze au creat anul trecut o categorie distinctă în sistemul de asigurări medicale pentru dispozitivele bazate pe interfaţa creier–computer, măsură care ar putea accelera adoptarea lor în sistemul sanitar.
Specialiştii consideră că piaţa este încă într-o fază incipientă. În prezent, cele mai importante aplicaţii sunt cele medicale, însă pe termen lung unii investitori văd un potenţial mult mai mare în tehnologii care ar putea amplifica capacităţile cognitive ale oamenilor. Totuşi, experţii avertizează că astfel de utilizări rămân, deocamdată, la nivelul ştiinţifico-fantastic.
Pe măsură ce domeniul avansează, competiţia dintre Statele Unite şi China se intensifică şi în acest sector, iar experţii avertizează că neurotehnologia ar putea deveni un nou punct sensibil al rivalităţii tehnologice dintre cele două mari puteri, ridicând totodată întrebări legate de protecţia datelor personale şi de implicaţiile etice ale utilizării semnalelor cerebrale.
