România va dubla capacitatea portului Constanţa şi a căilor de navigaţie pe Dunăre în termen de două luni pentru a ajuta Ucraina să îşi expediaze cerealele în afara razei de acţiune a Rusiei, a declarat premierul Marcel Ciolacu pentru cotidianul Financial Times.
Marcel Ciolacu a declarat că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruse asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la graniţa cu România.
„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023„, a declarat Ciolacu. „Pentru a facilita acest lucru, am crescut capacitatea atât în portul Constanţa, cât şi pe căile de acces către portul Constanţa pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut„.
Angajamentul României de a stimula coridorul de transport maritim prin dragarea Dunării şi extinderea infrastructurii porturilor vine după ce Rusia a renunţat la un acord care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe pieţele globale prin Marea Neagră. De asemenea, Moscova a ameninţat navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a determinat redirecţionarea exporturilor pe Dunăre.
„Ne-am învăţat bine lecţiile despre Rusia„, a declarat Ciolacu. „Suntem la zero dependenţă faţă de energia sau resursele ruse. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiţionat„.
În primul său interviu acordat presei internaţionale de când a devenit prim-ministru, în iunie, Ciolacu a declarat că Bucureştiul nu se va lăsa intimidat de Moscova şi şi-a exprimat încrederea că apartenenţa României la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilitate directă. „Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment„, a spus el.
Capacitatea crescută a portului Constanţa de la Marea Neagră şi a altor rute va permite exporturilor de cereale ucrainene să se dubleze la 4 milioane de tone pe lună, a spus el. „Investiţiile sunt în curs de desfăşurare în canalul Sulina”, a adăugat el, referindu-se la principala rută maritimă de mare adâncime a României prin delta Dunării.
Personalităţi din industria navală au declarat pentru Financial Times că planul este fezabil.
Ciolacu spune că ajutorul oferit Ucrainei are un impact asupra bugetului
România a fost rezervată cu privire la asistenţa militară acordată Kievului, dar Ciolacu a declarat că partenerii occidentali ştiu că Bucureştiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar şi sprijin logistic. România este, de asemenea, implicată în pregătirea piloţilor ucraineni pe avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO.
„Mă aştept să semnez protocoalele pentru piloţi în următoarele zile, care este ultimul obstacol rămas”, a declarat el. „Logistica este în vigoare, în ceea ce ne priveşte”.
Creşterea cheltuielilor militare şi de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului ţării, a spus el.
Premierul merge la Bruxelles să discute despre deficit
Ciolacu se va întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles cu oficiali europeni pentru a discuta măsuri de limitare a deficitului de finanţare. El a declarat că „în niciun caz” Uniunea Europeană nu va reduce finanţarea României pentru a forţa Guvernul să adopte măsuri de austeritate.
„Am fost nevoiţi să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina„, a declarat Ciolacu, adăugând că va încerca să obţină un acord al UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor de deficit. „Acestea au fost cheltuieli neprevăzute … aşa că vom avea nevoie de o derogare de la codul fiscal.”
Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României, Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureştiul o susţine din toată inima, a spus Ciolacu. „Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa”.
