Din timp în timp, în România apare discuția despre naționalizarea sistemului de pensii private, iar discursurile de o parte și de alta se duc mai degrabă în zona emoțională decât în zona argumentelor. Se aduce în discuție performanța investițiilor făcute de privați, însă există o serie de acuzații la adresa administratorilor de fonduri, care ar apăra existența acestui sistem doar pentru că încasează sume semnificative din comisioane. Este indicatorul de performanță singurul motiv pentru care putem vorbi despre eficiența sistemului de pensii privat sau mai sunt și alte elemente la care ar trebui să ne uităm? Income Magazine a pus cap la cap o serie de date pentru a avea o imagine mai clară asupra pilonului 2 de pensii. În acest fel, vom avea și o serie de explicații asupra motivului pentru care discuția despre naționalizare revine din timp în timp.
Ionuț este un angajat care a împlinit deja 40 de ani și are mai mult de 15 ani vechime, însă în contul său de pensii private s-au strâns în cei 15 ani doar un pic peste 10.000 de lei. Asta pentru că a avut perioade în care a fost plătit cu salariul minim pe cartea de muncă sau pur și simplu au fost situații în care diverși angajatori la care a fost nu i-au plătit contribuțiile. În restul timpului, contribuția la pilonul 2 a fost mult prea mică astfel încât, după 15 ani, Ionuț știe deja că suma pe care o va avea la pilonul 2 de pensii nu va fi suficientă cât să-i asigure o pensie decentă. Va încasa niște bani, eventual, care nu vor fi de neglijat, dar care nu vor fi suficienți încât să se poată baza pe ei, chiar dacă acum a găsit un angajator care-i plătește constant contribuțiile la pilonul 2, totuși sumele virate lunar nu depășesc 200 de lei. Ionuț nu este singurul în această situație. Ca el sunt milioane de români pentru care fie nu s-au plătit contribuțiile, fie s-au plătit la nivelul salariului minim, iar conturile de pensii private nu oferă vreo perspectivă optimistă după 15 ani de muncă.
Se spune că diavolul se ascunde în detalii, iar raportul pe semestrul I al ASF legat de sistemul de pensii private are cel puțin două astfel de detalii despre care se vorbește mai puțin în spațiul public, mai cu seamă atunci când se discută despre performanțele sistemului de pensii private. Ca să ne facem o idee despre ce înseamnă pilonul 2 de pensii, trebuie să spunem cât reprezintă acest sistem. La finalul lunii iunie, sistemul de pensii private pilonul 2 însemna, conform celui mai recent raport al ASF, nu mai puțin de 110 miliarde de lei, undeva în jur de 8% din PIB-ul României, adică o sumă destul de importantă de bani la care, cumva, este explicabil de ce râvnesc cei care susțin naționalizarea pensiilor private. Comparativ cu luna decembrie 2022, valoarea activelor totale a crescut cu 14%. Numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la 30 iunie 2023 a fost de 8,07 milioane persoane, în creștere față de 7,96 milioane persoane la finalul anului anterior. Aici, la numărul de participanți, apare primul detaliu legat de dimensiunea reală a sistemului de pensii private. În mod constant, există în jur de 4 milioane de persoane pentru care nu s-a încasat contribuția la pilonul 2 pe ultima lună pentru care există date disponibile și sunt aproximativ 80.000 de persoane din cele înregistrate în sistemul de pensii private care sunt înregistrate fără contribuții, conform datelor ASF. Realitatea din spatele acestei cifre de 8 milioane de participanți este că sunt doar 200.000 de persoane pentru care s-a contribuit constant în toți acești 15 ani de când există sistemul de pensii private. Așadar, proporția celor pentru care nu s-a contribuit pe o perioadă mai mare sau mai mică este destul de mare, lunar fiind, conform datelor ASF, aproximativ 4 milioane de români înregistrați în sistemul de pensii private pentru care însă nu se virează contribuțiile. Concluzia este că cei 8 milioane de români înregistrați nu înseamnă că vor avea și vreun beneficiu stabil de pe urma acestei participări.
Câți bani sunt în conturile de pensii
Nu doar numărul de beneficiari la modul real al sistemului de pensii este o problemă, ci și banii care sunt în conturile de pensii private. Conform datelor ASF, la finalul lunii iunie 2023, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 13.775 lei, însă aici este un detaliu extrem de important subiniat chiar de către Autoritatea care supraveghează sistemul de pensii: Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 70% din active fiind deținute de doar 25% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 1,91 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, 20% dintre participanți dețin active sub valoarea de 1.098 lei. Așadar, aproximativ 1,6 milioane de români au în contul de pensii private aproximativ un pic peste 1000 de lei. Într-o precizare făcută pentru Income Magazine, ASF explică faptul că 90% dintre participanții cu valoarea contului sub 1.100 lei se află în primii ani ai stagiului de cotizare. „În cazul participanților nou intrați în sistem, valoarea contului este redusă în funcție de nivelul salarial care determină implicit un nivel redus al contribuției, majoritatea fiind încadrați la un nivel salarial apropiat de salariul minim pe economie”, au explicat reprezentanții autorității pentru Income Magazine. Mai mult, conform datelor ASF, în cazul celor 1,6 milioane de participanți cu active sub valoarea de 1.100 lei, pentru aproximativ 5% dintre aceștia nu au fost virate contribuții, valoarea soldului fiind zero.Cea mai mare parte a banilor din sistemul de pensii private sunt deținute de doar 2 milioane de persoane din totalul celor 8 milioane despre care se spune că sunt „beneficiari.”
Concluzia este că pentru 6 milioane de români banii din pilonul 2 de pensii vor fi puțini sau chiar aproape inexistenți, acesta fiind un argument destul de solid pentru cei care susțin naționalizarea sistemului de pensii. Pe de altă parte, situația la care s-a ajuns nu este una cauzată de administratorii fondurilor de pensii, ci tocmai că sistemul de pensii private nu a fost încurajat mai mult nici din zona de decizie a statului, nici de susținerea mediului privat. În prezent, contribuţia pentru pensiile obligatorii este de 3,75% din salariul brut, deşi în 2018 aceasta trebuia să crească de la nivelul de 5,1% la 6%. Executivul a scăzut acest procent la 3,75%, cu pretextul „revoluției fiscale” și al transferului contribuţiilor de la angajator la angajat şi a majorării salariului brut. Atunci și valoarea brută a contribuției a scăzut. Pe de altă parte, diferitele metode puse în practică de angajatori pentru a nu plăti contribuțiile angajaților la pensii, sau de a le plăti la o valoare cât mai mică, au început să se reflecte în conturile de pensii private a milioane de oameni care acum își dau seama că după 15 ani de existență a sistemului de pensii private sumele care s-au strâns nu le oferă perspectiva unei alternative viabile pentru perioada în care vor ieși la pensie.
Dacă acum, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 13.775 lei, mergem pe ipoteza unui calcul în care peste 20 de ani, valoarea medie a unui cont va fi de 50.000 de lei, deși este o variantă optimistă. Conform unui calcul simplu, suma de 50.000 de lei poate fi eșalonată în pensii egale de aproximativ 1.400 de lei și va fi epuizată în decurs de 3 ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, că realitatea din spatele cifrelor este și va fi complet diferită de situația optimistă din spatele graficelor care arată creșteri de randamente și active ajunse la un nivel istoric.
