România și-a consolidat poziția de exportator de energie electrică în primele patru luni din 2026, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, însă a înregistrat majorări semnificative ale importurilor de gaze naturale, produse petroliere și cărbune, ceea ce indică o accentuare a dependenței de resurse energetice din exterior, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 ‘conturează una dintre cele mai interesante evoluții ale sectorului energetic românesc din ultimii ani’.
‘La prima vedere, cifrele par contradictorii, resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%, însă producția de energie electrică crește cu 7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape 16%’, susține autorul analizei.
Conform sursei citate, resursele de energie primară au totalizat 10,48 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3,3% față de perioada similară din 2025. În același timp, producția internă de energie primară s-a redus cu 1,5%, până la 5,5 milioane tep, iar importurile totale au coborât cu 5,2%, la 4,98 milioane tep.
Cu toate acestea, structura importurilor relevă o creștere a dependenței de anumite resurse energetice din exterior. Astfel, importurile de produse petroliere au urcat cu 36,7%, cele de gaze naturale utilizabile cu 46,8%, iar importurile nete de cărbune cu 24%, în timp ce importurile de țiței s-au redus cu aproximativ 30%.
‘În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește’, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Analiza evidențiază faptul că energia electrică a fost singurul segment energetic care a înregistrat o evoluție pozitivă în primele patru luni ale anului. Producția de energie electrică a crescut cu aproximativ 7%, pe fondul investițiilor în capacități regenerabile și al condițiilor hidrologice favorabile.
Potrivit documentului, principalul contributor la această evoluție a fost sectorul hidroenergetic. Producția hidrocentralelor a avansat cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh, contribuind aproape integral la creșterea producției naționale de energie electrică.
Conform analizei, majorarea producției hidro a compensat integral scăderile înregistrate de termocentrale și centralele nuclearo-electrice și a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică.
‘Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh’, afirmă Dumitru Chisăliță.
Totodată, autorul atrage atenția că dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată, iar contribuția pozitivă a hidroenergiei ar putea fi afectată într-un an cu debite reduse.
Analiza mai arată că sursele regenerabile și-au continuat expansiunea în primele patru luni ale anului. Astfel, producția de energie eoliană a crescut cu 12,5%, iar cea solară cu 26,4%, ritmul de creștere al energiei fotovoltaice fiind cel mai ridicat dintre principalele tehnologii energetice.
Potrivit autorului analizei, energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an, ceea ce indică intrarea în exploatare a unui număr semnificativ de noi capacități de producție.
‘Datele confirmă că România traversează o etapă de accelerare a producției de energie regenerabilă’, susține președintele AEI, care atrage însă atenția că reducerea consumului de energie evidențiază lipsa unor transformări economice și sociale capabile să valorifice această producție suplimentară.
În contrast cu evoluția regenerabilelor, producția convențională a înregistrat scăderi. Astfel, termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin față de perioada similară a anului trecut, iar producția centralelor nuclearo-electrice s-a redus cu 2,9%.
Potrivit analizei, reducerea producției din termocentrale este explicată de creșterea producției hidro și regenerabile, care beneficiază de costuri marginale mai reduse și de prioritate economică în piață.
Un alt element evidențiat în document este diminuarea consumului final de energie electrică cu 2,7% în primele patru luni ale anului. Consumul industrial și comercial s-a redus cu doar 0,4%, ceea ce indică o relativă stabilitate a activității economice, însă consumul populației a scăzut cu 10,1%.
Conform analizei, această evoluție poate fi explicată prin temperaturile mai ridicate comparativ cu perioada similară din 2025, măsurile de eficiență energetică, autoconsumul din instalații fotovoltaice rezidențiale și comportamentul de economisire determinat de costurile energiei.
‘Dacă tendința se va menține pe întregul an, România ar putea înregistra una dintre cele mai puternice reduceri ale consumului rezidențial din ultimul deceniu’, apreciază autorul analizei.
În același timp, exporturile de energie electrică au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate, exporturile au ajuns la 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, ritmul de creștere fiind superior celui al producției totale de energie electrică.
Potrivit autorului analizei, această evoluție demonstrează că excedentul de producție generat în principal de hidroenergie și sursele regenerabile a fost direcționat către piețele externe.
Pe de altă parte, importurile de energie electrică s-au redus cu 15%, evoluție care reflectă creșterea producției interne și îmbunătățirea gradului de autosuficiență în sectorul electric.
Analiza semnalează însă și o majorare cu aproape 18% a consumului propriu tehnologic, respectiv cu 325 milioane kWh.
Potrivit autorului, această evoluție poate indica volume mai mari tranzitate prin rețele, fluxuri sporite de export, congestii și limitări operaționale, precum și necesitatea accelerării investițiilor în infrastructura de transport și distribuție.
În concluziile analizei, președintele AEI apreciază că datele aferente primelor patru luni din 2026 conturează o imagine mai complexă decât cea prezentată frecvent în discursul public privind sectorul energetic.
‘Deși România produce mai multă energie electrică și își consolidează poziția de exportator regional, fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale’, afirmă Dumitru Chisăliță.
Acesta susține că majorarea importurilor de gaze naturale, produse petroliere și cărbune, concomitent cu scăderea producției interne de resurse energetice, ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea independenței energetice a României.
Totodată, autorul consideră că reducerea consumului de energie electrică, în condițiile creșterii producției din surse regenerabile, arată că tranziția energetică nu s-a transformat încă într-un avantaj economic și industrial semnificativ.
‘România exportă mai multă energie electrică, însă importă tot mai multe resurse energetice esențiale pentru funcționarea economiei. Produce mai multă electricitate, dar consumă mai puțin. Dezvoltă capacități regenerabile, însă nu reușește încă să transforme această evoluție într-un avantaj economic și strategic major’, concluzionează președintele AEI.
