Recentul succes electoral al lui Nicușor Dan este privit de multă lume din zona de construcții și dezvoltare imobiliară din Capitală drept o șansă de a pune din nou pe roți o serie de proiecte rămase în suspensie. Rămâne de văzut, însă, cine îi va urma la primărie actualului președinte și dacă el sau ea va continua sau nu politicile acestuia.
Unii ar putea crede că e doar o bârfă sau o exagerare, dar mai multe surse ne-au spus același lucru: marea majoritate a celor care activează, într-un fel sau altul, pe piața imobiliară din Capitală par să-l fi susținut cu toate puterile pe Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. Și asta nu pentru că ar fi fost mulțumiți de el ca edil general, ci pur și simplu din dorința de a-l vedea plecat de la Primărie. Asta pentru că mulți se plâng de faptul că, de când a fost instalat în funcție în toamna lui 2020, actualul președinte a blocat practic toate proiectele, fie ele rezidențiale, comerciale sau de birouri.
„Nu este tocmai OK ce se întâmplă, sunt dosare care au toate avizele necesare și sunt blocate de ani buni, chipurile în așteptarea noului Plan Urbanistic General (PUG). Nu știu detalii despre alte proiecte, dar vă pot spune că al nostru nu numai că respectă toate regulile și obligațiile, însă este mult peste ce ar putea cere PMB în următorii zece ani”, spune directoarea de marketing a unui cunoscut dezvoltator imobiliar.
Antoniu Panait, Managing Director Vastint România, a sugerat și el că atitudinea PMB față de unele proiecte imobiliare este nedreaptă, mai ales că ele pot avea un impact pozitiv semnificativ. El a dat în primul rând exemplul complexului de birouri Timpuri Noi Square, de pe splaiul Dâmboviței, care, dincolo de scorurile foarte bune din punct de vedere al eficienței energetice și a faptului că este amplasat în imediata apropiere a transportului în comun (ceea ce face ca angajații și vizitatorii să nu crească traficul auto în zonă), a dus deja și la o transformare în bine a cartierului. ”În plus, faza a doua a proiectului, care este deja în construcție și urmează să fie gata în 2026, va conține, pe lângă două noi clădiri de birouri, și un food hall de 6.000 de metri pătrați, care va oferi noi modalități de petrecere a timpului liber pentru localnici”, a explicat el. Panait a arătat că un al doilea proiect al Vastint, care ar putea de asemenea să modifice semnificativ în bine zona în care este situat, nu a fost la fel de norocos. „După cum știți, pregătim un complex mixt, predominant rezidențial, în zona Sisești, pentru care așteptăm avizul arhitectului șef al Capitalei, după care ar urma aprobarea Consiliului General. Este un proiect mare, întins pe aproape 50 de hectare, din care pe aproape 15 hectare va fi dezvoltat un parc. Este de asemenea o investiție modernă și verde și sperăm să o vedem deblocată cât mai repede”, a spus acesta.
Statistici și explicații
Numărul de autorizații de construire a scăzut, într-adevăr, vizibil în Capitală, de la circa 800 în 2019 și circa 700 pe an în 2020 și 2021 la puțin peste 500 în 2022 și la un pic mai mult de 400 pe an în 2023 și 2024. Și suprafața construită a noilor proiecte admise de autoritățile locale din Capitală s-a redus semnificativ, de la circa 1,7-1,9 milioane mp pe an în perioada 2019-2021 și un vârf de aproape 2,3 milioane mp în 2022 la aproximativ 0,9 milioane mp pe an în 2023 și 2024. Iar reducerea pare să fi continuat și în primele patru luni ale lui 2025. De exemplu, în zona rezidențială bucureșteană s-au emis în respectiva perioadă 116 autorizații de construire pentru 1.310 locuințe cu o suprafață de circa 121.000 mp (față de 134 de proiecte cu 2.850 de locuințe și o suprafață de circa 255.000 mp autorizate în ianuarie-aprilie 2024).
Ar putea fi mai multe cauze pentru scăderile menționate mai sus, cum ar fi tendința de mutare în afara orașului apărută în pandemie sau, pentru ultima jumătate de an, incertitudinea politică. Însă sunt dovezi clare că o bună parte a reducerii a fost cauzată de atitudinea cel puțin circumspectă, extrem de atentă și de destule ori chiar ostilă a fostului primar general la adresa proiectelor de real estate. De altfel, Nicușor Dan a vorbit de multe ori în campania electorală despre „mafia imobiliară”, iar în practică fostul edil începuse în urmă cu aproape un an să evalueze personal studiile de trafic pentru fiecare proiect. „Începând de azi voi semna eu avizele de circulație pentru PUZ-uri, PUD-uri și autorizații de construire, iar comisia tehnică de circulație va avea un rol consultativ. Aceasta a dat de multe ori avize pentru proiecte ilegale ale sectoarelor fără să verifice contextul juridic, verificând doar existența unor studii de trafic, care spun toate că investițiile sunt posibile. Vom avea curând un model de trafic în care vom verifica aceste studii și în felul acesta vom respinge în sfârșit proiectele care aglomerează”, anunța Dan în august 2024.
Sub semnul întrebării
La momentul scrierii acestui articol nu știm momentul în care vor avea loc alegerile pentru noul primar general, numele viitorilor candidați sunt încă neclare și cu atât mai mult este neclar numele noului edil. Așa că nu este deloc sigur dacă abordarea față de investițiile imobiliare se va schimba sau nu și în ce sens. „Contează foarte mult cine va fi noul primar, dar și dacă noul PUG, care acum este în dezbatere, va fi aprobat curând. Noi considerăm că Bucureștiul are nevoie de un plan de dezvoltare sustenabil, pe termen mediu și lung, care să le spună investitorilor imobiliari exact ce așteaptă autoritățile de la ei și care, în același timp, să-i facă pe dezvoltatorii solizi și serioși să creadă în această piață”, spune Laurențiu Lazăr, Managing Partner al Colliers International Romania.
Cert este că în prezent sunt numeroase proiecte mari, de clădiri de birouri, blocuri de apartamente sau centre comerciale, care sunt în așteptare, cu unii investitori având în portofoliu terenurile pe care vor să le dezvolte (în general foste spații industriale sau logistice) de mai bine de 10-15 ani. Iar datorită potențialului și veniturilor în creștere, piața din cel mai mare oraș din România este luată în calcul de tot mai mulți jucători noi. Ambele categorii așteaptă acum o atitudine ceva mai clară și mai proactivă a autorităților locale.
Ilfovul, victimă colaterală?
Impactul eventualei dezghețări a pieței bucureștene se va simți cel mai probabil și în Ilfov. „În zonele din imediata apropiere a Capitalei s-a construit mult în ultima vreme, mai ales pe partea rezidențială. Pe de o parte a contat prețul mai mic al terenurilor, care a făcut ca și prețul final al locuințelor să fie mai mic, dar a cântărit destul și faptul că destule proiecte din București au fost blocate și investitorii au vrut să profite de asta și să ofere o alternativă”, spune Dragoș T., care a ridicat mai multe complexuri de case în Bragadiru și Popești-Leordeni. Omul de afaceri mai afirmă că numărul ridicat de investiții în Ilfov a dus la o suprasaturare a pieței, „cu multe apartamente sau case încă nevândute, uneori la mai bine de un an de la finalizare”. În plus, crede el, multe din ele au fost de calitate medie și sub medie, ceea ce a făcut ca o parte a potențialilor clienți să fie reticenți. „Dacă se vor debloca investițiile în București este clar că vom pierde mulți alți potențiali cumpărători”, conchide el.
Și Laurențiu Lazăr crede că mulți oameni care s-au mutat în Ilfov au făcut-o pentru că oferta din Capitală a fost limitată în ultima vreme, dar și că destui dintre cei care au ales orașele și comunele limitrofe pentru mai mult spațiu, mai multă liniște ori aer curat ar vrea să revină în București din cauza impactului negativ al navetei. „Așa că sunt și eu de părere că deblocarea unor proiecte actualmente suspendate în Capitală va duce la o scădere a cererii în Ilfov”, afirmă acesta.
