Tehnologie

Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar

Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.

”Într-un context în care tensiunile geopolitice și progresul rapid al tehnologiei sporesc aceste amenințări, Banca Națională a României a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres a instituțiilor de credit din perspectivă cibernetică, în colaborare cu Banca Centrală Europeană și cu alți parteneri strategici. Exercițiul a urmărit modul în care băncile își pot continua activitatea atunci când un incident cibernetic le afectează sistemele informatice principale. A fost evaluată și capacitatea lor de reacție în situația în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe rețelele sociale se răspândesc știri negative. Este o situație în care dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a afirmat Leonardo Badea, la conferința ”Cyber Security – Dinamica Criptoactivelor”, organizată la BNR.

El a precizat că rezultatele exercițiului arată că băncile participante dispun de planuri de continuitate a activității și de centre operaționale de securitate, ceea ce demonstrează atenția acordată acestui risc, însă aceste măsuri nu sunt suficiente.

”Exercițiul a evidențiat și faptul că un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR.

O altă constatare importantă privește dependența instituțiilor financiare de furnizorii de tehnologie. Dacă un furnizor care susține funcții critice devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operațiunilor băncilor și serviciilor oferite clienților, mai ales atunci când înlocuirea acestuia este dificilă.

”De aceea, pregătirea trebuie să acopere atât prevenirea și detectarea atacurilor, cât și reacția la un incident și restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți sunt esențiale în acest demers. Miza este limitarea efectelor asupra clienților, asupra sectorului bancar și, în cele din urmă, asupra economiei”, a afirmat Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR a arătat că transformarea digitală a sistemului de plăți, susținută și de progresul inteligenței artificiale, influențează deja felul în care populația plătește, economisește și investește, iar securitatea infrastructurilor digitale devine o condiție esențială pentru buna funcționare a economiei.

Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte. Raportat la populația de aproximativ 350 de milioane de locuitori și la cele 184 de zile ale semestrului al doilea, volumul înseamnă, în medie statistică, peste o plată pe zi pentru fiecare locuitor.

În România, numărul plăților zilnice pe locuitor este încă la aproximativ jumătate din media zonei euro, însă ritmul de creștere este de peste cinci ori mai alert. În aceeași perioadă, numărul plăților fără numerar s-a majorat cu peste 37%, a precizat Badea.

În acest context, oficialul BNR a atras atenția și asupra popularității criptoactivelor în România. Rata de adopție în rândul populației cu vârste între 18 și 64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. În plus, conform unor estimări preliminare, deținerile totale de criptoactive ale populației ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro.

”La prima vedere, cele două teme ale conferinței par distincte. Ele sunt, de fapt, fațete diferite ale aceleiași problematici. (…) Istoria banilor este, în fond, o istorie a încrederii și a felului în care aceasta a fost garantată: mai întâi prin pecetea bătută pe monedă, apoi prin semnătura de pe bancnotă, iar mai târziu prin banca centrală și prin sistemele de plăți pe care ne bazăm în fiecare zi. Fiecare inovație monetară a trebuit să răspundă, mai devreme sau mai târziu, la aceeași întrebare: cine garantează că ceea ce primesc astăzi va valora la fel și mâine și că nimeni nu mi-l poate lua pe nedrept?”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

El a arătat că registrele distribuite, activele tokenizate, monedele stabile și monedele digitale ale băncilor centrale nu schimbă această întrebare, ci doar locul în care trebuie căutat răspunsul, care depinde tot mai mult de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică.

În acest sens, Badea a menționat creșterea pieței activelor tokenizate. Potrivit datelor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, de peste șase ori în 18 luni. Deși piața rămâne redusă în raport cu piețele tradiționale, dinamica sa arată viteza transformării.

În paralel, capitalizarea globală a pieței stablecoin-urilor se situează la aproximativ 310 miliarde de dolari, potrivit raportului de stabilitate financiară publicat în noiembrie de Rezerva Federală a SUA. Aproape întreaga valoare este denominată în dolari americani, iar două monede stabile, USDT, emisă de Tether, și USDC, emisă de Circle, concentrează împreună circa 85% din piață. Prin comparație, monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pieței americane.

Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că dimensiunea pieței și concentrarea acesteia în jurul câtorva emitenți pun în evidență importanța guvernanței, transparenței și administrării riscurilor. El a arătat că majoritatea emitenților de instrumente tokenizate provin deocamdată din Asia, în timp ce Statele Unite avansează rapid, mai ales prin tokenizarea titlurilor de stat și prin stablecoin-uri. Europa dispune, la rândul său, de platforme și de un cadru de reglementare dedicat, iar provocarea este valorificarea acestor avantaje.

Un pas important în această direcție a fost făcut la 21 septembrie, când Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între noile platforme și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro. Soluția permite decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor cu active tokenizate, în locul utilizării separate a sistemelor clasice sau a unor instrumente digitale emise de entități private, precum stablecoin-urile.

Pontes se bazează pe o experiență de testare în care, în 2024, Eurosistemul a implicat 64 de participanți în zeci de teste și experimente privind decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor înregistrate pe registre distribuite, cu o valoare de aproape 1,6 miliarde de euro.

Badea a atras atenția că trecerea unei tehnologii de la etapa de testare la cea de infrastructură utilizată efectiv schimbă natura riscurilor. El a menționat o analiză recentă a ESMA potrivit căreia, în majoritatea cazurilor, tokenul nu are aceleași caracteristici ca acțiunea propriu-zisă, ci reprezintă o creanță asupra unui intermediar care o deține. În plus, în multe structuri, tokenul se transferă pe registrul distribuit, în timp ce banii se decontează în afara acestuia, decalaj care constituie o sursă de risc.

De asemenea, digitalizarea adaugă o nouă dependență de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la serviciile cloud la soluțiile de custodie a cheilor criptografice. În aceste condiții, reziliența unei instituții financiare depinde tot mai mult de soliditatea fiecărei verigi din lanțul său de furnizori.

”Riscul nu dispare, ci se transformă. Se mută în contracte, la noi tipuri de instituții, în detaliile noilor tehnologii, în sistemele criptografice. Fiecare dintre aceste puncte de legătură devine o posibilă suprafață de atac. De aceea, într-un mediu în care o tranzacție validată este, de regulă, ireversibilă, prevenția este o parte importantă a strategiei de apărare”, a afirmat Badea.

În acest demers, inteligența artificială poate contribui la verificarea codului contractelor inteligente înainte de punerea lor în funcțiune, la monitorizarea în timp real a tranzacțiilor pentru identificarea tiparelor neobișnuite și la prelucrarea documentației necesare. Totuși, algoritmii trebuie, la rândul lor, testați și supravegheați, întrucât aceleași capabilități pot fi utilizate și de cei care caută vulnerabilități pentru a le exploata.

”Modelele cele mai avansate pot identifica și exploata vulnerabilități cu o eficiență sporită, schimbând amploarea și natura riscurilor. Numărul vulnerabilităților software publicate la nivel global în primele trei trimestre ale anului 2026 a depășit deja totalul anului anterior. În peste 70% din cazuri, exploatarea lor a început aproape imediat după publicare, lăsând foarte puțin timp pentru remediere. Aceste evoluții au determinat Comitetul European pentru Risc Sistemic să emită, în iunie 2026, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice asociate acestor modele”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.

Toate aceste evoluții readuc în atenție rolul banilor emiși de banca centrală. Badea a amintit că banca centrală a Suediei a informat în octombrie Parlamentul că evoluțiile de pe piața plăților și contextul geopolitic readuc în discuție proiectul privind coroana suedeză digitală. Riksbank nu s-a pronunțat asupra oportunității emiterii, dar a subliniat că pregătirile legislative durează ani și trebuie începute din timp.

Argumentul ține de reziliența sistemului de plăți: într-o societate care apelează rar la numerar, plățile depind aproape în întregime de infrastructura digitală, iar capacitatea acesteia de a funcționa în orice împrejurare devine o componentă a securității naționale.

Aceeași logică se regăsește în proiectul euro digital. În iulie, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program-pilot de 12 luni, care va începe în a doua jumătate a anului viitor. Eurosistemul urmărește să fie pregătit pentru o posibilă primă emisiune în 2029, condiționată de adoptarea cadrului legislativ.

”Funcționarea offline, complementaritatea cu numerarul și cu soluțiile private, precum și limitele de deținere, gândite astfel încât moneda digitală să completeze depozitele bancare, nu să le înlocuiască, țin de același principiu: o monedă publică digitală trebuie să fie, înainte de toate, sigură și rezilientă, nu doar ieftină și accesibilă”, a afirmat Badea.

El a adăugat că poziția Parlamentului European prevede ca băncile și furnizorii de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro, inclusiv din România, să poată distribui euro digital. Dacă prevederea se va regăsi în forma finală a regulamentului, subiectul va deveni unul concret și pentru piața românească.

În finalul discursului, prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că inovația și siguranța sunt obiective care se susțin reciproc, dar că tehnologia nu poate genera singură încredere.

”Tehnologia poate face ca un transfer să fie instantaneu, să fie programabil. Ceea ce nu poate face singură este să genereze încredere. Încrederea se construiește, în schimb, prin reguli clare, prin instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreți, o infrastructură care nu poate fi tokenizată. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă și mai interconectată, cu atât reziliența și încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară. Nu este suficient să măsurăm viteza inovației; trebuie să evaluăm și capacitatea instituțiilor de a administra riscurile pe care aceasta le generează”, a conchis Leonardo Badea.

Conferința ”Cyber Security – Dinamica Criptoactivelor” a fost susținută de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori București și CIO Council România.

Cele mai recente știri

To Top