Auditorii europeni au constatat că mecanismele complicate de planificare și adoptare, combinate cu o arhitectură juridică mai complexă a politicii agricole comune (PAC) riscă să creeze incertitudine iar consecințele acesteia includ o previzibilitate redusă pentru beneficiari și întârzieri în acordarea fondurilor, cu riscul ca, în cele din urmă, obiectivul de simplificare să fie compromis.
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a anunțat, într-un comunicat, că și-a prezentat poziția cu privire la proiectele de lege care, odată adoptate, vor reglementa sectorul agriculturii, produsele agroalimentare și practicile agricole din Uniune între 2028 și 2034. Într-un aviz emis luni, instituția oferă Parlamentului European și Consiliului UE consiliere independentă și de specialitate cu privire la propunerile Comisiei Europene privind politica agricolă comună (PAC) și organizarea comună a piețelor (OCP).
Auditorii formulează observații cu privire la arhitectura și punerea în aplicare a viitoarei PAC, astfel încât să fie asigurate buna gestiune financiară, răspunderea de gestiune și valoarea adăugată europeană. Ei avertizează cu privire la mai multe riscuri din cauza incertitudinii și a lipsei de claritate și subliniază că finanțarea UE trebuie să rămână ușor de urmărit.
În 2025, Comisia a propus un cuantum total de 2.000 de miliarde de euro pentru bugetul UE pentru perioada 2028-2034 (așa-numitul ‘cadru financiar multianual’). Cu un buget de aproximativ 865 de miliarde de euro, Fondul european își va adjudeca partea leului din următorul CFM. PAC, care este în prezent cel mai mare program de cheltuieli agricole al UE, ar urma să fie finanțată din acest nou fond unic, pe baza unor planuri naționale.
Este prima dată din 1962 – anul în care a fost creată PAC – când nu va mai exista un fond separat pentru agricultură, comentează ECA.
Potrivit sursei citate, propunerea Comisiei marchează o altă schimbare structurală majoră pentru că elimină sprijinul tradițional din PAC bazat pe doi piloni: unul pentru fermieri și sectorul agroalimentar și celălalt pentru dezvoltarea rurală.
‘Auditorii au constatat că mecanismele complicate de planificare și adoptare, combinate cu o arhitectură juridică mai complexă a PAC, riscă să creeze incertitudine. Consecințele acesteia includ o previzibilitate redusă pentru beneficiari și întârzieri în acordarea fondurilor, cu riscul ca, în cele din urmă, obiectivul de simplificare să fie compromis. Având în vedere acordul interinstituțional din noiembrie 2025 încheiat între președinții Parlamentului European și Comisiei și Președinția Consiliului, care au convenit să mute anumite dispoziții din Regulamentul privind Fondul european în Regulamentul privind PAC, auditorii consideră că legiuitorii UE ar putea muta și alte dispoziții relevante pentru ca politica să devină mai completă’, se precizează în comunicat.
O anumită incertitudine ar putea veni însă și din faptul că suma totală a finanțării PAC va fi cunoscută numai după adoptarea planurilor naționale în cadrul fondului unic, susține Curtea de Conturi Europeană. Pentru destinatarii fondurilor, acest lucru ar putea crea imprevizibilitate în etapa de planificare cu privire la sumele la care se pot aștepta. O dificultate suplimentară intervine la compararea cheltuielilor PAC din actualul CFM cu alocarea potențială din următorul cadru.
‘Incertitudinea este sporită și de faptul că nu este clar care intervenții PAC ar trebui să se bazeze pe realizări și care pe jaloane și ținte. Vor apărea deci probabil inconsecvențe între diferitele țări ale UE. În acest sens, auditorii subliniază că răspunderea de gestiune și trasabilitatea ar trebui să fie asigurate și în cazul în care intervențiile se bazează pe jaloane și ținte. În special, trasabilitatea de la conturi până la beneficiarii finali, cum ar fi fermierii, este o condiție non-negociabilă pentru a permite Curții de Conturi Europene să își îndeplinească rolul’, subliniază comunicatul instituției.
În context, auditorii semnalează că, având în vedere amploarea modificărilor propuse și flexibilitatea acordată țărilor UE în elaborarea planurilor naționale, este dificil să se estimeze realist impactul pe care propunerile Comisiei l-ar putea avea asupra alocărilor naționale de cheltuieli. În plus, o mai mare flexibilitate pentru țările UE nu ar trebui să pună în pericol obiectivele comune ale PAC, cum ar fi un venit echitabil pentru fermieri, protecția mediului și acțiunile climatice sau securitatea alimentară.
‘În caz contrar, s-ar putea crea condiții de concurență inechitabile pentru fermieri, cu riscul de a submina concurența loială și funcționarea pieței interne. Pentru a atenua acest risc, Comisia va trebui să își îndeplinească în mod eficace rolul său consolidat de direcționare’, se mai menționează în documentul citat.
Fondul european ar urma să fuzioneze fonduri anterior distincte și ar aduce sub umbrela unui singur plan național per țară finanțările acordate de UE pentru diferitele sale politici deja consacrate. Plățile PAC către statele membre se pot baza fie pe realizări, fie pe atingerea jaloanelor și a țintelor. PAC ar urma să primească o alocare bugetară minimă de 293,7 miliarde de euro pentru sprijinul pentru venit acordat fermierilor (suma ‘delimitată’), în timp ce alte măsuri ale PAC, cum ar fi programul de dezvoltare rurală LEADER, care capacitează comunitățile locale, sprijinul pentru regiunile ultraperiferice și programul UE pentru școli, ar urma să fie finanțate din cuantumul care nu este delimitat.
Acordul interinstituțional sugerează un ‘obiectiv rural’ de 10% din suma nedelimitată (cel puțin 48,7 miliarde de euro la prețurile curente). În plus, ca parte a acordului UE-Mercosur, Comisia a propus ca țările UE să aibă, de asemenea, acces la aproximativ 45 de miliarde de euro din cuantumul de flexibilitate începând din 2028, pentru a răspunde nevoilor fermierilor și ale comunităților rurale.
ECA precizează că avizul de luni face parte dintr-o serie mai lungă referitoare la propunerile prezentate pentru CFM. Documentul este disponibil pe site-ul Curții.
