Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de 24 de milioane euro notificată de România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane euro, echivalentul a 118,6 milioane lei notificată de România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, arată comunicatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisia Europeană la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.
Noul cadru modifică şi prelungeşte parţial cadrul temporar de criză, adoptat la 23 martie 2022 pentru a permite statelor membre să sprijine economia în contextul actualei crize geopolitice; acesta a făcut deja obiectul unor modificări la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022, mai arată sursa citată.
Măsura notificată de România
România a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar de criză şi tranziţie, o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane euro (118,6 milioane lei) pentru sprijinirea operatorilor portuari privaţi în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În cadrul schemei sunt acordate ajutoare sub formă de granturi directe cu o valoare limitată. Măsura, finanţată parţial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privaţi pentru ca aceştia să îmbunătăţească funcţionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.
Scopul măsurii este de a remedia deficienţele legate de capacitatea suprastructurii porturilor, printre altele în ceea ce priveşte achiziţionarea de echipamente pentru transportul de mărfuri pe distanţe scurte şi extinderea capacităţilor de depozitare temporară. De asemenea, se va facilita astfel transportul cerealelor şi tranzitul prin porturile româneşti care au nevoie de sprijin urgent pentru a face faţă fluxurilor tot mai mari de trafic de mărfuri.
Comisia Europeană a constatat că schema de ajutoare notificată de România îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză şi de tranziţie. În special, ajutorul nu va depăşi 2 milioane euro pe beneficiar şi va fi acordat până la 31 decembrie 2023, mai indică sursa citată.
Comisia Europeană a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză şi de tranziţie. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
La 9 martie 2023, Comisia a adoptat un nou cadru temporar de criză şi de tranziţie cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esenţiale pentru tranziţia la o economie cu zero emisii nete, în concordanţă cu Planul industrial al Pactului verde. Împreună cu modificarea Regulamentului general privind exceptarea pe categorii de ajutoare pe care Comisia l-a aprobat în aceeaşi zi, cadrul temporar de criză şi de tranziţie va contribui la accelerarea investiţiilor şi a finanţării producţiei de tehnologii curate în Europa. Aceste modificări vor ajuta totodată statele membre să realizeze proiecte specifice din planurile naţionale de redresare şi rezilienţă.
Noul cadru modifică şi prelungeşte în parte cadrul temporar de criză adoptat la 23 martie 2022, permiţând statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Cadrul temporar de criză a fost modificat la 20 iulie 2022 pentru a completa pachetul de măsuri „Să economisim gazele pentru siguranţă la iarnă” şi în concordanţă cu obiectivele planului REPowerEU. Cadrul temporar de criză a fost modificat din nou la 28 octombrie 2022, în concordanţă cu Regulamentul privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie şi cu Regulamentul privind consolidarea solidarităţii printr-o mai bună coordonare a achiziţiilor de gaze, prin indici de referinţă fiabili ai preţurilor şi prin schimburi transfrontaliere de gaze.
Cadrul temporar de criză şi tranziţie prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:
– ajutoare cu valoare limitată, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancţiunile şi contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 250.000 euro în sectorul agriculturii şi, respectiv, 300.000 euro sectorului pescuitului şi acvaculturii şi de până la 2 milioane euro în toate celelalte sectoare;
– sprijin pentru lichidităţi sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate: în cazuri excepţionale şi sub rezerva unor garanţii stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activităţile lor de comerciale, garanţii publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanţii financiare nefinanţate contrapărţilor centrale sau membrilor compensatori;
– ajutoare prin care să se ofere compensaţii pentru preţurile ridicate la energie: ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, le vor oferi compensaţii parţiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare generate de creşterea excepţională a preţurilor la gaze şi energie electrică. Valoarea ajutorului individual poate fi calculată pe baza consumului anterior sau actual, ţinând seama de necesitatea de a menţine intacte stimulentele de piaţă pentru a reduce consumul de energie şi pentru a asigura continuitatea activităţilor economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin în mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate în mod deosebit, sub rezerva unor garanţii pentru a evita supracompensarea şi pentru a stimula reducerea amprentei de carbon în cazul ajutoarelor în valoare de peste 50 de milioane euro. De asemenea, statele membre sunt invitate să ia în considerare, în mod nediscriminatoriu, stabilirea unor cerinţe legate de protecţia mediului sau de securitate a aprovizionării. Detalii suplimentare privind posibilităţile de sprijin în cazul unor preţuri ridicate la energie, inclusiv privind metodologia de calculare a cuantumurilor ajutoarelor individuale, sunt disponibile aici;
– măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile: statele membre pot institui scheme de investiţii în toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul şi biometanul, stocarea şi căldura din surse regenerabile, chiar şi prin pompe de căldură, cu proceduri de licitaţie simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, cuprinzând, în acelaşi timp, garanţii suficiente pentru respectarea condiţiilor de concurenţă echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme de ajutoare pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic naţional specific. Condiţiile de acordare a ajutoarelor pentru proiecte mici şi tehnologii mai puţin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renunţarea la condiţia de a se trece printr-un proces de licitaţie competitiv, sub rezerva existenţei anumitor garanţii;
– măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale: pentru a accelera şi mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investiţiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficienţă energetică şi trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie care respectă anumite condiţii, cu extinderea posibilităţilor de a sprijini decarbonizarea proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe bază de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie să instituie noi sisteme bazate pe licitaţii, fie să sprijine direct proiecte, fără licitaţii, cu anumite limite în ceea ce priveşte ponderea sprijinului public per investiţie. Ar fi prevăzute bonusuri specifice de tip top-up pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi pentru soluţii deosebit de eficiente din punct de vedere energetic. În absenţa licitaţiilor, a fost introdusă o metodă suplimentară mai simplă pentru a determina nivelul maxim al sprijinului;
– măsuri menite să sprijine reducerea cererii de energie electrică, în concordanţă cu Regulamentul privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.
– măsuri menite să accelereze şi mai mult investiţiile în sectoare-cheie pentru tranziţia către economia cu zero emisii nete, favorizând sprijinirea prin investiţii a fabricării unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizorii şi a captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi favorizând producţia de componente-cheie şi producţia şi reciclarea materiilor prime esenţiale aferente. Mai precis, statele membre pot concepe scheme simple şi eficace de ajutoare, prin care să se ofere sprijin plafonat la un anumit procent din costurile de investiţii până la valori nominale specifice, în funcţie de localizarea investiţiei şi de dimensiunea beneficiarului, cu posibilitatea unui sprijin mai mare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), precum şi pentru întreprinderile situate în regiuni defavorizate, pentru a se asigura faptul că se ţine seama în mod corespunzător de obiectivele de coeziune. În plus, în cazuri excepţionale, statele membre pot oferi un sprijin mai mare întreprinderilor individuale, dacă există un risc real ca investiţiile să fie deturnate în afara Europei, sub rezerva unei serii de garanţii. Mai multe informaţii cu privire la posibilităţile prin care pot fi sprijinite măsurile de accelerare a tranziţiei către o economie cu zero emisii nete sunt disponibile aici.
Entităţile controlate de Rusia cărora le-au fost aplicat sancţiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.
Până la 31 decembrie 2025 vor fi în vigoare măsuri deosebit de importante pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili. Este vorba, în special, de măsuri de accelerare a introducerii surselor regenerabile de energie şi a stocării energiei, de măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale şi de accelerare în continuare a investiţiilor în sectoare-cheie pentru tranziţia către o economie cu zero emisii nete.
Celelalte prevederi ale cadrului temporar de criză menite să ofere un răspuns mai rapid situaţiei de criză (valori limitate ale ajutoarelor, sprijin pentru lichidităţi sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate, ajutoare pentru compensarea preţurilor ridicate ale energiei, măsuri vizând sprijinirea reducerii cererii de energie electrică), rămân aplicabile până la 31 decembrie 2023.
Pentru asigurarea securităţii juridice, Comisia va evalua ulterior dacă va fi eventual necesar să se prelungească acest cadru, potrivit sursei menţionate.
Cadrul temporar de criză şi de tranziţie adoptat astăzi completează numeroasele posibilităţi oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat.
De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt cele provocate de criza actuală, conchide sursa amintită.
