Marea Neagră reprezintă pentru țara noastră o adevărată mină de aur. După ce s-a dovedit că are o imensă resursă de gaze naturale, Marea Neagră ascunde încă un alt potențial uriaș și anume posibilitatea de a fi instalate turbine eoliene care să producă energie electrică. Despre acest potențial au vorbit la conferința Income Magazine „Proiecte offshore wind în Marea Neagră” toți actorii implicați în acest imens proiect: autorități, investitori, companii, asociații de energie și reglementatori. Concluzia este că țara noastră este pe cale să devină un mare producător de energie electrică prin intermediul eolienelor de pe mare.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei
România, în raport cu alte state europene, se poziţionează printre pionierii acestei tehnologii şi sigur că avem tot interesul să fim acolo pe harta marilor investitori şi să exploatăm marele potenţial eolian din Marea Neagră, pentru că aici avem o cifră de la experţii Băncii Mondiale, şi anume 75 de Gigawaţi, o cifră colosală pe care trebuie să o punem în valoare pentru România, cel puţin parţial. Pe de altă parte, sigur că vorbim de energie verde şi ne dorim să susţinem tranziţia verde a României. Vorbim, sigur, şi de off-shore. Proiectul legislativ a fost finalizat după un îndelung proces tehnic la nivelul Ministerului Energiei şi aici am beneficiat de o asistenţă a Băncii Mondiale, dar şi de asistenţa Departamentului de Stat din Statele Unite ale Americii, America fiind totuşi un bun exemplu şi din perspectiva aceasta a producţiei eoliene offshore. În 17 iulie l-am pus în dezbatere publică, am extins ulterior termenul până la 1 septembrie, pentru că a fost foarte mult interes din partea pieţei şi acum integrăm tot ceea ce am primit în această perioadă. Direcţiile de specialitate din minister integrează observaţiile şi ne străduim să fim cu proiectul legislativ în Guvern, în maxim două săptămâni. Actul trebuie avizat de celelalte ministere, inclusiv, de Ministerul Mediului. Ulterior, de la Guvern merge către Parlament şi finalul sesiunii parlamentare, luna decembrie, ar trebui să fie un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ.
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale
În ultimii ani Ministerul Apărării Naționale a făcut demersuri pentru alinierea la exigențele în domeniul abordării schimbărilor climatice și cel al tranziției energetice, iar în perioada următoare vom adopta strategia privind pregătirea forțelor armate române pentru abordarea schimbărilor climatice și tranziția energetică. Documentul stabilește, în premieră, un mecanism de evaluare periodică a amprentei de carbon a forțelor armate, acțiuni de îmbunătățirea a eficienție operaționale prin tranziție energetică, precum și de optimizarea a procesului de colectare și analiză a datelor energetice din domeniul apărării.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței
Cred că reușim să asigurăm România un cadru deschis în care și investitorii privați, și cei cu capital de stat, beneficiază de de aceleași condiții și la asta vom veghea, într-adevăr. În rest, repet, dacă unele companii sunt deja prezente în România, au investit înaintea altora, pleacă cu un anumit avantaj, asta mi se pare legitim. Nu văd nimic neconcurențial la asta.
Sorin Elisei, director Deloitte România
Studiul nostru, lansat recent, a arătat că la orizontul anului 2030 există posibilitatea instalării a 1000 de megawați în zona offshore, mică adâncime în Marea Neagră. Poate părea o țintă ambițioasă, dar ea de fapt este un precursor al unei șanse unice de dezvoltare după 2030, mai ales la orizont 2035, când România, dintre toate țările și cred că trebuie să notăm că și Bulgaria și Turcia au planuri foarte ambițioase în această zonă și cine ia primul startul, bineînțeles că poate să beneficieze prima de aceste oportunități. Ținem cont și de infrastructura care deja e dezvoltată și se va dezvolta în perspectiva Neptun Deep. Și atunci, economic și social, acest potențial, încă o dată, în 2030 poate contribui cu circa 1000 de megawați capacitate instalată. Dar după 2030 este, din perspectiva noastră, încă o dată, o șansă unică de dezvoltare, pentru că ne uităm la următorii vectori de dezvoltare în perspectiva Green Deal-ului și aici vorbim despre hidrogen, care are nevoie de o cantitate enormă de energie regenerabilă pentru a putea fi utilizat acolo unde cred eu că ne interesează cel mai mult, în industrie, și industria fără hidrogen verde în România, după 2030, are șanse slabe de supraviețuire.
Daniela Dinescu, Managing Director, PNE România
Numai împreună, specialiști, autorități, asociații, putem pune bazele unei cadru tehnico-economic și legislativ coerent, stabil și de succes pentru industria offshore wind. S-a putut în alte țări, se poate și în România. Totul e să vrem și să muncim pentru asta. Ne gândim să abordăm și acest sector. Este o provocare, este un drum lung, dar sperăm, cu profesionalism, experiență și know-how, la fel ca în Marea Nordului, să instalăm prima turbină eoliană din Marea Neagră.
Ben Sass, Head of Project Development Offshore Wind PNE AG
Este foarte important să aveți condiții pentru investiții, pentru că dacă vreți să folosiți modelul contractelor pentru diferență, este un lucru de apreciat, dar puteți începe cu un model combinat, pentru că în trecut tariful fix era foarte atrăgător pentru a atrage investitorii care să participe la licitații. Poate că ar fi bine să vă gândiți la acest lucru pentru că s-ar putea să existe și o serie excepții pe partea de reglementări pe ce ține de licitații. Este foarte important să țineți cont de acest lucru și să folosiți o combinație, un amestec de metode în aceste licitații. Să folosiți pe de-o parte un tarif fix, pe de altă parte criterii care să nu fie doar financiare. Dacă vă limitați doar la criterii financiare atunci problema va fi “cine vine cu mai mulți bani” iar asta duce la un impact asupra prețului electricității la consumator și nu asta ne dorim. Pe scurt, încercați să faceți ca țintele pentru licitații să fie foarte atrăgătoare și furnizați în cadrul legal stabil și fiabil. Acestea sunt punctele cele mai importante puncte pentru a începe dezvoltarea pe sectorul de energie eoliană offshore.
Giles Dickson, CEO Wind Europe
Există un adevărat interes și mult entuziasm la Bruxelles legat de ce faceți dumneavoastră acum pe partea de energie offshore dar și onshore. Uniunea Europeană este foarte încântată că România promovează contractele pentru diferență pentru energia offshore și este foarte interesată de consultările care cred că tocmai au fost finalizate privind noua lege offshore. Este foarte încurajator să vedem progresul rapid făcut acum în România. Scopul, acela de a avea 3 Gigawatti până în 2035, ne surprinde ca fiind atât ambițios cât și credibil.
Andrei Manea, membru board R.W.E.A
Fiind un început de drum, trebuie să ne uităm la ce fac ceilalți Sunt provocări în alte geografii unde sunt mult mai intrați ca noi Și, deși au la dispoziție diverse ajutoare, unii investitori pur și simplu au renunțat la mai face aceste investiții. Acesta este un semnal foarte puternic pentru că vorbim de niște piețe care sunt mult mai avansate decât noi, care ne uităm la un orizont de timp să începem de adevăratelea abia peste câțiva ani buni. Trebuie să învățăm din lecțiile acelora și să vedem ce nu a funcționat la ei și să nu copiem totul de la ei cum este acum, cii să încercăm să îmbunătățim.
Daniel Balaci, director Transelectrica
Este clar că toate aceste investiții depind și de o strategie economică și energetică a României în viitorul apropiat, pentru că vorbim de câțiva ani, ani în care bănuim că prognoza consumului la nivelul țării se va schimba în bine, în sensul că vom asista la o creștere a consumului de energie electrică, pentru că vorbim de un export de energie în ultimul timp și nu de un import, ceea ce înseamnă că avem capacități de producție, se produce energie, consumul intern a scăzut, ce-i drept, este undeva la 6.000-7.000 de megawați. Ne așteptăm ca acest consum să crească pentru că acel energie pe care o evacuăm din zonele congestionate din zona Dobrogea, din secțiunea șase, așa cum îi spunem noi, sau chiar atunci când vom avea acest wind offshore, să putem utiliza o parte din energie în consumul intern și o parte să vadă de export, bineînțeles, cu condiția de a crește capacitate de interconexiuni.
Ionuţ-Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului
Dincolo de discuţiile despre investitori, despre cât de atractive sunt aceste investiţii, trebuie să ne gândim şi la cum facem aceste investiţii, pentru că Marea Neagră este o zonă sensibilă şi din perspectivă ecologică, şi nu numai Marea Neagră, ci şi Delta Dunării, care este foarte aproape. Într-adevăr, putem face acele investiţii fără să stricăm.
Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE
Vom face niște analize și ulterior vom stabili care vor fi contractele de diferență, cum se vor aplica pe zona de offshore, pentru că acolo randamentul este mai mare față de ce înseamnă onshore. Dacă în onshore avem un randament undeva la 23%, pe offshore ne așteptăm să fie peste 40%, dar și investițiile sunt mai costisitoare. Trebuie să fie un calcul bine făcut astfel încât să fie și în interesul investitorului care dorește să și câștige, nu este în Crucea Roșie și la final trebuie să aibe și un profit categoric.
Ioan Mang, vicepreședinte Comisia pentru industrii, Camera Deputaților
Trag speranța că legea va ajunge în 2-3 săptămâni în Parlament, urmând ca în această sesiune parlamentară s-o și trecem prin Parlament, ea fiind, din câte știu eu, și un jalon în PNRR, deci va trebui să dăm o oarecare urgență acestui proiect de lege întârziat deja cu un an de zile.
Dan Lucian Popovici, director A.C.R.O.P.O.
Prin acest proiect legislativ, ACROPO primește prerogativa de a emite aprobarea de dezvoltare, e o terminologie nouă care se referă la autorizația de construire sau de desființare pentru centralele electrice eoliene offshore.
Eduard Bachide, secretar de stat, ministerul apărării
Vrem să-i asigurăm pe toți oamenii care vin să investească și să își facă parcurile eoliene: Marea Neagră este o zonă sigură și va fi o zonă sigură.